La data închiderii ediţiei, crescătorii de bovine membri ai FCBR şi ai Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR) anunţaseră că aproape 500 de fermieri vor picheta timp de trei zile la rând, în perioada 16-18 noiembrie 2011, sediul Ministerului Agriculturii, în speranţa că astfel vor convinge conducerea ministerului să le dea nu mai puţin de 700 de lei/cap de animal.
“Banii ăştia nu sunt ca să-i îmbogăţească pe fermieri, ci compensează pierderile de producţie care apar în bugetul fiecărui fermier, ca să poată susţine preţurile la lapte şi la carne. A crescut preţul la lapte şi la carne la fel de mult ca preţul la cereale? Vaca a mâncat aceeaşi cantitate de porumb şi când porumbul era 30 de bani kilogramul şi la fel de mult mănâncă şi acum, când e 1,4 lei kilogramul”, ne-a mai spus preşedintele FCBR.
Ministerul Agriculturii spune însă că nu s-a discutat niciodată acordarea sumei de 700 lei/cap de animal şi, de asemenea, nu s-a pus problema ca acest sprijin să fie corelat cu nivelul sprijinului acordat în 2009, ci s-au căutat soluţii ca suma alocată pentru CNDP la specia bovine să fie mai mare decât cea acordată în 2010.
Crescătorii de bovine au cerut o întâlnire şi cu premierul Emil Boc, pentru a-i explica situaţia din sector şi necesitatea acordării unei sume mai mari, după ce ministrul Tabără le-a spus reprezentanţilor crescătorilor de bovine că „atâta este suma bugetată de Guvern şi mai mult de atât nu are de unde să scoată”.
„Dacă problemele noastre nu vor fi soluţionate, vom fi nevoiţi să organizăm acţiuni de protest în toata ţara, cu animale şi utilaje şi să blocăm Drumurile Europene, pentru că nu ne mai putem continua activitatea. Cerem să ajungem şi noi măcar la un sfert din subvenţiile pe care primesc alţi fermieri din UE”, a declarat, la rândul său, preşedintele AGCTR, Toader Neaţă.
Nu avem genetică, dar lucrăm la asta
70 de juninci gestante din rasa Holstein Friză au fost aduse din Irlanda cu avionul la sfârşitul lunii octombrie 2011, fiind primul transport de acest gen pentru România. Transportul cu avionul a costat 1.100 euro pe cap de animal şi a fost ales deoarece a fost considerat cel mai rapid şi mai potrivit din punct de vedere al bunăstării animalelor.
Animalele, din care o parte au fost donate de o închisoare din Irlanda, vor fi oferite unui orfelinat din Oradea şi mai multor familii fără venituri din judeţul Cluj, în cadrul unui program de asigurare a hranei derulat de două fundaţii caritabile, iar familiile care vor primi aceste animale vor urma principiul „ Dar din dar”, fiecare dintre ele donând, la rândul său, primele femele obţinute de la animalele primite.
„Nu am ales să facem acest lucru cu vaci din România pentru că nu avem genetică. Vacile irlandeze au gene mai bune, ceea ce înseamnă lapte mai bun”, a spus Ovidiu Spinu, director Heifer România, iar Ministrul Agriculturii, prezent la debarcarea vacilor irlandeze pe pământ românesc, la Timişoara, a confirmat. „Noi nu putem face astfel de acţiuni, pentru că suntem importatori de material genetic.
Acestea nu sunt vaci aflate în producţie, ci sunt juninci gestante. Noi avem foarte multe ferme construite cu fonduri europene, însă ele nu sunt populate la această dată, dar ceea ce facem acum prin ANARZ, este crearea unor animale care să poată furniza material genetic şi efectiv de vaci de lapte pentru astfel de acţiuni şi voi transmite şi crescătorilor români conceptul „Dar din Dar”.
Vă asigur că vor fi astfel de acţiuni şi în România, îi cunosc pe fermierii români, chiar dacă la şeptelul de animale noi nu egalăm Irlanda. Materialul care a fost adus este material sănătos din toate punctele de vedere, iar întregul lot va fi monitorizat din punct de vedere sanitar-veterinar, mai ales pentru că laptele este destinat copiilor”, a spus Valeriu Tabără.
Alte animale în cadrul acestui program vor mai fi aduse în februarie şi în octombrie 2012, iar, pe lângă juninci, va mai fi adus din Irlanda şi material seminal.
Bani europeni cheltuiţi fără cap
Numeroase investiţii din industria laptelui realizate cu fonduri europene prin programul SAPARD sunt în pericol de a fi lichidate, pentru că nu îşi vor atinge parametrii de performanţă fixaţi în proiecte, fiind dezvoltate fără o analiză clară a pieţei, a declarat ministrul Agriculturii, în 9 noiembrie 2011, într-o conferinţă la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit lui Tabără, capacităţile de procesare a laptelui depăşesc de trei ori producţia de lapte din ţara noastră.
„S-a investit enorm, modernizarea este formidabilă, dar efectele nu sunt cele pe care le dorim. În industria laptelui, capacităţile de producţie sunt de trei ori mai mari decât producţia şi sunt mai mari şi decât cota alocată, de 3,15 milioane tone.
Sunt repartizate neuniform în judeţe şi nu s-au dezvoltat pe baza planurilor de afaceri şi a unor analize clare de piaţă. Multe obiective de investiţii construite prin SAPARD sunt în pericol de a fi lichidate pentru că cred că nu îşi vor atinge parametrii de performanţă fixaţi în proiecte”, a spus Tabără, citat de Agerpres.
Ministrul Agriculturii, care susţine că de vină pentru această situaţie sunt cei care erau la guvernare atunci când au fost cheltuiţi banii SAPARD, a menţionat că a discutat recent această problemă cu comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş şi cu alte autorităţi de la Bruxelles.
