La rapiţă şi la floarea-soarelui a obţinut o medie de 1.200 kg/ha, la ovăz – 3,6 t/ha, iar la porumb aproape 3 t/ha. Ceva mai bine a ieşit la păioasele de toamnă: 5.600 kg/ha la grâu şi 4.200 kg/ha la orzul Cardinal.
Silviu-Răzvan Necula lucrează puţin peste două sute de hectare, teren neirigat, sol greu, cu un pH acid, care trebuie corectat cu amendamente; un sol care ţine apa, oricât l-ar scarifica, se ară destul de greu, iar stratul de humus este subţire.
În toamnă, cu greu a putut să pună sub brazdă sămânţa pentru 95 ha de cereale păioase. Culturile de orz şi de grâu – soi românesc – au răsărit uniform şi cu o densitate corespunzătoare, fiind semănate la începutul perioadei optime. Soiul austriac a intrat mai firav în iarnă, că a fost semănat puţin mai târziu, peste perioada optimă, din cauza ploilor.  
La treburile câmpului îl ajută doi mecanizatori, unul sezonier – Gheorghe Muşat, iar celălalt angajat permanent, Necolae Nuţă. Dispune de maşini de semănat performante, cumpărate cu fonduri europene pe Masura 312, pe vechiul PNDR 2007-2014. Ferma este dotată cu tractoare Deutz şi UTB, pluguri, maşini de semănat de precizie, combină, precum şi un Cultirapid. Zestrea mecanică, a cărei valoare depăşeşte o jumătate de milion de euro, este şi nu este suficientă. Dar deocamdată acoperă necesarul.

Silviu-Răzvan Necula: „Marea noastră problemă este legată de comasarea terenurilor. Am peste o sută de parcele, se lucrează extraordinar de greu şi în condiţiile unei infestări masive cu sfredelitorul porumbului”.

Aspiraţii tot mai înalte
Silviu-Răzvan Necula este un tânăr cu viziune şi cu aspiraţii înalte. A reuşit să-şi extindă activitatea pe mai multe direcţii complemetare. Are un atelier de confecţionat împletituri din răchită, la care mare meşter este Victor Andreiaş. Produsele de meşteşugărie – coşărci, coşuri de rufe, împletituri pentru damigene (peste trei sute de obiecte realizate anual) – sunt comercializate pe piaţa liberă în judeţ şi la târgurile din ţară. Materia primă se găseşte din belşug, fermierul având şi o mică răchitărie.
De asemenea, prin firmele sale, Silviu-Răzvan Necula a reuşit să devină un mic distribuitor zonal de inputuri, achizitor de cereale, execută lucrări agricole şi reparaţii la utilajele mecanice, oferind în acelaşi timp şi servicii de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene sau de evidenţă contabilă.
Fermierul are în faţă un an greu. Vrea să facă o schimbare în agribusinessul său. Trebuie să reînnoiască gama maşinilor şi utilajelor. De aceea, va trebui să controleze la sânge cheltuielile. „Am coborât uşor ştacheta, folosesc genetică românească, îngrăşăminte ceva mai ieftine, stabilizând costurile pe hectarul cultivat la 2.000 lei. Am nevoie de utilaje performante, ca printr-o singură trecere să realizeze mai multe operaţiuni, cu un consum mic de carburant. Îmi trebuie spaţii de depozitare. Or, acest program investiţional trebuie susţinut financiar. Apoi, se simte presiunea dobânzilor bancare, a leasingului”, ne-a declarat producătorul agricol dâmboviţean.

Silviu-Răzvan Necula este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, specializarea Management. În timpul masteratului a studiat Managementul Proiectelor. A urmat diferite cursuri şi stagii de pregătire profesională, în domeniul agricol şi al accesării fondurilor europene, obţinând calificări precum: manager de proiect, expert şi evaluator proiecte sau formator. Agricultorul vrea să dezvolte sectorul de legume în ferma sa. Are o suprafaţă de aproape trei hectare, cu sursă de apă în apropiere. Intenţionează să cultive mai mult porumb zaharat. Asta, pentru că are clienţi în ţară şi produsul se vinde bine. „Din 2017 voi introduce în producţie cânepa, o cultură nouă pentru mine. Am cerinţă pentru această plantă tehnică, iar producţia secundară intenţionez să o procesez. De asemenea, intenţionez să-mi continui studiile pe un proiect de cercetare în acest domeniu pentru o viitoare teză de doctorat”, ne-a dezvăluit unul din proiectele sale.

A pornit în viaţă la 16 ani
Povestea lui Silviu-Răzvan Necula a început prin anul 1999. Era în clasa a XI-a de liceu, în Vişina. Tatăl său s-a îmbolnăvit, a lăsat totul baltă şi a plecat în Italia. Avusese moară, cârciumă… Liceanul în vârstă de 16 ani a vrut să aibă banul său, muncit de el. A preluat firma de la tatăl său, o afacere în prag de faliment. „Am pornit de la un tractor U 650 defect, pe butuci. M-am împrumutat prin sat, de la rude, de la prieteni, de opt mii de lei, am reparat tractorul şi am început să fac prestări servicii cu el. Apoi am strâns cupoane de privatizare, mă duceam la Işalniţa să cumpăr câte un vagon de îngrăşăminte. La fabrică erau cozi interminabile. Se stătea şi trei săptămâni. Încărcam şi duceam îngrăşămintele prin satele judeţului. Aşa m-am chinuit câţiva ani până în 2009”, îşi aminteşte tânărul fermier.
Apoi, a primit un sprijin nerambursabil de 25 mii euro pe un proiect pe măsura Instalarea tânărului fermier. Între timp, a adunat câteva hectare de teren de la rude. Şi a mai cumpărat un U650 cu utilajele aferente de prelucrat solul, a prestat lucrări agricole şi s-a extins de la an la an. Acum lucrează teren în arendă şi 20 ha în proprietate. Ar mai dori să cumpere teren, dar hectarul a ajuns la 3.000 euro.

Cooperativa – visul pe deplin realizabil
Silviu-Răzvan Necula este activ şi în dezvoltarea comunităţii locale, ca manager al Asociaţiei Grupului de Acţiune Locală Vlasca de Nord, înfiinţat în anul 2011. De fapt, tânărul fermier este implicat în funcţionarea GAL-ului încă din anul 2009, când era promotor în teritoriu al acestor forme de organizare. În PNDR 2014-2020, GAL-ul Vlasca de Nord a primit un buget de 1.323.179,31 euro, din care 254.103 euro asigură funcţionarea organizaţiei, iar diferenţa este disponibilă pentru a finanţa opt măsuri de investiţii europene, între care şi îmbunătăţirea performanţei economice a fermei, Instalarea tinerilor fermieri, Sprijinirea activităţilor non-agricole. Două dintre aceste măsuri vor fi „îmbrăţişate” şi de către Silviu Răzvan Necula.
Dar visul tânărului economist dâmboviţean este acela de a înfiinţa o cooperativă. Se chinuie de 16 ani să adune fermierii din judeţ într-o structură asociativă care să cuprindă administrarea în comun a zece mii de hectare de cultura mare, o bancă populară, o companie de inputuri, o firmă de asigurări. Pentru că este convins că acesta va fi viitorul.