Un destin asumat - Revista Ferma
7 minute de citit

Un destin asumat

În prima zi a lunii februarie a.c., am vizitat ferma din Tichilești, județul Brăila, a unui agricultor cu destulă experiență de câmp. Jian la origine, Constantin Manta, a absolvit Facultatea de Horticultură, promoția 1984, și s-a stabilit în Brăila. Ne spune că are o slăbiciune pentru culturile de mazăre și de floarea-soarelui, acestea oferindu-i destule satisfacții de-a lungul carierei sale profesionale. Și nu numai aceste două culturi.

Anul trecut a fost mulțumit de roadele muncii sale. „M-am închis destul de bine; să nu supărăm pe Dumnezeu! Am produs 7.000 kg de grâu/ha, 8.600 kg/ha la orz, 4.200 kg/ha la rapiță. La culturile de primăvară, am obținut recolte ceva mai mici: la porumb în jur de 7 t/ha (la jumătate cât obțineam în anii normali) și o medie de 3.200 kg la floarea-soarelui”, a precizat agricultorul.

„Regret că nu pot face loturi de hibridare”
Constantin Manta este producător de sămânță. Știe că semincerii sunt mult mai profitabili decât culturile comerciale. „Eu am o tradiție în producerea semințelor, însă regret că nu pot face loturi de hibridare la porumb și la floarea-soarelui, pentru că sunt înconjurat de terenurile fărămițate ale sătenilor și nu pot asigura spațiile de izolare. Din grâul și porumbul de consum nu putem trăi și atunci chiar venim și facem seminceri: de lucernă, de orz, de grâu, de mazăre, culturi care nu necesită mare distanță de izolare”, ni s-a destăinuit fermierul.

Toate culturile au intrat binișor în iarnă
Inginerul horticol Constantin Manta are în exploatare tehnologică o suprafață de 800 ha, din care jumătate beneficieză de aportul apei din sistemul de irigații. În toamnă, a înființat 60 ha de orz, 160 ha de grâu, mai bine de jumătate reprezentând seminceri, și 130 de rapiță. „Toate culturile au intrat binișor în iarnă, mai puțin o parcelă de vreo 20 ha cu grâu, încorporat sub brazdă ceva mai târziu; e răsărit, dar nu a înfrățit. Deocamdată, nu există riscul de a întoarce din culturi, poate să fie suprafața semănată «la ghici», cea întârziată. În luna ianuarie am avut și temperaturi de -23-24 de grade, zile la rând, însă câmpul fusese acoperit de ninsoare, ca o plapumă; să vedem ce va fi în primăvară. Deocamdată, acum, în februarie, pe câmp sunt ochiuri negre, neacoperite de zăpadă”, ne-a declarat Constantin Manta.
Acesta a susținut că față de anii anteriori, culturile au intrat mai rău în iarnă, întrucât s-a semănat în trepte, în șuturi, din cauza ploilor târzii de toamnă.

Ferma lui Constantin Manta

Campania de revizii și reparații
Pentru primăvară, fermierul și-a stabilit următoarea structură de producție: va înființa 100 ha cu porumb, 120 ha cu floarea-soarelui, 60 ha de mazăre și 30 ha lucernă. De la 1 februarie a început campania de revizii și reparații la utilajele și mașinile agricole, care va dura aproximativ o lună. În sectorul mecanic lucrează șase mecanici ajutați de muncitorii permanenți. În prima zi, meșterii au demontat motorul unui tractor U 650 și au dezmembrat un altul al unui IFRON, încărcător frontal. Pe parcursul acestei luni, întreg parcul cu tehnică de mecanizare va fi luat la mână și suspus testelor de revizii și reparații. Atelierul este aprovizionat cu un stoc suficient de piese de schimb pentru micile reparații.

„Și-au luat inima-n dinți să-și urmeze destinul!”
„Businessul în agricultură l-am început împreună cu colegul și prietenul meu Sică Davidescu. Am lucrat amândoi în Insula Mare a Brăilei; eu eram șef la ferma vegetală Dunărea, pe malul lacului Blasova, el, director cu mecanizarea în Insulă”, își amintește Constantin Manta.
În toamna anului 1997, cei doi și-au luat inima-n dinți și au plecat să-și urmeze destinul. „Se ivise o oportunitate; Insula Mare a Brăilei renunțase la 200 ha pe are le avea aici, pe terasă. Fusese o fermă zootehnică; terenul era al oamenilor din Tichilești. Am preluat noi contractele, ne-am înțeles cu arenda; la început a fost de 600 kg de grâu la hectar; acum a ajuns la 1.000 kg/ha”, a susținut Constantin Manta.
Din banii strânși în casă, au cumpărat un tractor U 650 și un disc, la mâna a doua; nu au costat prea mult. În campania de toamna ’97 au trecut la treabă. I-au ajutat cu semănatul și cu celelalte lucrări un prieten, director de SMA; i-au plătit serviciile în anul următor.

Primul grâu, prima țeapă!
„După ce că eram vai de capul nostru, de nu știam cu ce cumpăra pâinea s-o aducem acasă, am mai găsit și un nenorocit care ne-a păcălit cu grâul. I-am dat prima noastră recoltă, circa 400 tone cu promisiunea să ne plătească în două săptămâni! Abia după doi ani am văzut banii! Și acum, după aproape două decenii de strădanii și stres, exact când am ajuns și noi să avem vise mai îndrăznețe, s-a întâmplat accidentul cu Sică. Bunul meu prieten s-a prăpădit în urmă cu un an. Acum sunt în afacere cu băiatul lui; are 27 de ani și e absolvent de mecanică agricolă”, ne-a declarat cultivatorul.
La Tichilești, pământul e relativ bun, roditor, orașul este la o azvârlitură de băț, la 15 km. Concurența este destul de mare, exploatația este înconjurată de terenuri lucrate de mari fermieri. Dar, aflăm că există o înțelegere tacită: să nu se faulteze între ei și să se ajute la nevoie!

Linia de selectat sămânța
Constantin Manta ne-a vorbit despre iminenta investiție pe care o are în vedere. „Întotdeauna mai trebuie câte ceva în fermă. Noi lucrăm cu seminceri de aproape două decenii. Vrem să retehnologizăm linia de selectat sămânța; s-au învechit selectorul, mașina de tratat boabele. O linie tehnologică nouă mă va costa fix 80 mii de euro. Încă nu m-am decis; ori o voi cumpăra cu banii cash, ori o voi prelua în contract de leasing. Să depun proiect de finanțare europeană nici nu mă gândesc; e greu și apoi nu am timp de pierdut și nici bătăi de cap nu vreau să am! Mie îmi trebuie ca la 1 iunie să am montată linia de selectat sămânța”, spune agricultorul.
Fără îndoială, la Tichilești, drumul spre profit trece prin seminceri!

 Constantin Manta

Constantin Manta: „Din culturile comerciale nu putem trăi. Și atunci producem sămânță!”

 

UN MEDIU DE AFACERI VOLATIL ȘI OSTIL
Fermierul Constantin Manta a explicat pe scurt despre strategia de piață pe care o promovează „într-un mediu de afaceri volatil și ostil”: „Nu am semnat, de regulă, contracte futures cu achizitorii, am o magazie cu o capacitate de stocare de 1.500 tone. Când consider că este momentul prielnic, vând direct din câmp, la recoltare. Folosesc în producție genetică performantă de top. La păioase, spre exemplu, utilizez și soiuri românești, care sunt bune pentru indicii de panificație, și străine, care s-au dovedit a fi mai productive. Le amestec dacă este nevoie și ofer ceea ce cere piața”.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 3 (186) din 15-28 februarie 2017

 

 

 

 

 

 

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →