Un an de cotitură pentru cultivatorii de rapiţă - Revista Ferma
9 minute de citit

Un an de cotitură pentru cultivatorii de rapiţă

În ultimii zece ani, în România, cultura de rapiţă a avut variaţii destul de spectaculoase, specialiştii arătând că suprafaţa ocupată de această cultură a fluctuat de la aproximativ 300.000 hectare în anul 2008, la aproximativ 860.000 ha în anul 2018. Creşterea suprafeţei, cu toate riscurile şi problemele legate de evoluţia vremii, s-a bazat foarte mult şi pe preţurile convenabile ale recoltei, în urma valorificării timpurii fiind atraşi primii bani în ferme. Cu cele aproximativ 860.000 ha ocupate cu rapiţă, într-un top european al ţărilor mari producătoare, România s-a situat pe locul al treilea, după Franţa şi Germania, care au deţinut 1,2-1,3 milioane de hectare.

Rapita_b

Cum a pierdut Neamţul 4560 ha de rapiţă?
Ştim că lipsa precipitaţiilor, în mod inevitabil, reduce productivitatea pe hectar. Tocmai de aceea, fermierii au sporit investiţiile în tehnologii şi în soluţii pentru contracararea vitregiilor vremii şi pentru dirijarea creşterii/dezvoltării culturii de rapiţă. Toate eforturile s-au depus cu speranţa de a atinge o mai bună eficienţă economică. Numai că, în anul 2018, pe fondul provocărilor climatice şi al lipsei posibilităţilor de a ajuta pe deplin pământul şi plantele, producţiile nu au fost pe măsura aşteptărilor şi nici preţurile nu au mai asigurat câştigul financiar scontat. Astfel, cel puţin în zona Moldovei, pentru numeroşi fermieri cultura şi-a pierdut din atractivitate, aceştia, în toamna 2018, diminuând semnificativ suprafeţele pe care au semănat rapiţă. ”Deşi, în ultimii doi ani, rezultatele la cultura de rapiţă au fost destul de slabe, am dorit să-i ofer acestei culturi cea de-a treia şansă, introducând-o şi în acest an agricol în structura de culturi, dar pe suprafeţe mult mai mici. Astfel, de la aproximativ 500 ha cât aveam în fiecare an, am redus suprafaţa la 180 ha”, afirma inginerul Vasile Balcan, directorul SC Marsat SA Roman, judeţul Neamţ.
La luarea deciziei de a diminua suprafaţa cu rapiţă a contat foarte mult şi evoluţia preţurilor de pe piaţă. Anul acesta, valorificarea s-a făcut la preţuri aproximativ egale cu cele din anul 2017, care oricum nu au fost prea mari faţă de anii precedenţi. “Sigur, dacă sunt cazuri de valorificare la preţuri puţin mai mari, acestea sunt strâns legate de momentul vânzării. Dar, în general, preţurile au fost mici, în zona noastră oscilând între 1 şi 1,46 lei/kg. Nici viitorul, nu se ştie ce va aduce, din punct de vedere al valorificării. Având toată lumea acces la mijloace moderne de informare, piaţa din România se corelează mai mult cu ceea ce se întâmplă în lume şi mai puţin cu nivelul/calitatea producţiilor din ţară. Toţi traderii care comercializează cereale trimiterea o fac direct la bursă, în special la MATIF”, sublinia Vasile Balcan.
La SC Marsat SA Roman, pe cele aproximativ 500 ha care până acum erau ocupate exclusiv cu rapiţă, începând din anul de producţie 2018-2019 se vor regăsi trei culturi de toamnă, respectiv rapiţă pe 180 ha iar pe diferenţa de aproximativ 320 ha, culturi de orz şi de grâu.
În judeţul Neamţ, în total, suprafaţa semănată cu rapiţă în această toamnă a fost de 5740 ha, potrivit datelor furnizate de către Direcţia Agricolă Judeţeană, ceea ce reprezintă o scădere cu 4560 ha faţă de toamna anului 2017, când, potrivit aceleiaşi surse, cultura a fost înfiinţată pe 10.300 ha. Deci o diminuare a suprafeţei destinate culturii de rapiţă cu aproximativ 44,3% în 2018 faţă de 2017.

Rapita_b

Mult au semănat, puţin au recoltat
În judeţul Vaslui, situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte condiţiile climatice şi evoluţia preţurilor, fermierii rămânând însă destul de fideli culturii de rapiţă. Astfel, suprafaţa cu rapiţă în noul an de producţie, raportată la DAJ Vaslui până la 20 septembrie 2018, a fost de aproximativ 21.000 ha, faţă de 23.000 ha semănate în 2017. ”Trebuie avut în vedere faptul că, deşi anul trecut cultura de rapiţă s-a înfiinţat pe 23.000 ha, s-a recoltat doar de pe aproximativ 15.113 ha, cu o producţie medie de 1132 kg/ha. Perioada de recoltare din acest an a fost prelungită cu zece zile faţă de anul 2017 din cauza precipitaţiilor abundente din perioada iunie – iulie 2018”, preciza Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.
În judeţul Vaslui, rapiţa a avut o evoluţie destul de favorabilă, însă toamna 2018 este pentru prima dată când, în ultimii cinci ani, nu se vorbeşte despre o creştere a suprafeţelor. Dacă în anul 2014, erau aproximativ 11.500 ha, în 2015 s-a ajuns la aproximativ 17.500 ha, pentru ca în anul 2016 suprafaţa cu rapiţă să atingă 20.000 ha. Creşterea maximă s-a produs în anul 2017 (23.000 ha). În toamna 2018, vorbim de o situaţie relativ asemănătoare cu cea din anul precedent, chiar cu uşoare semne de reducere a suprafeţei. Acest fapt conduce la probabilitatea ca, în condiţiile unui nou an de producţie cu rezultate sub aşteptări, inclusiv fermierii vasluieni să reconsidere ponderea rapiţei în structura culturilor agricole de toamnă.
Şi în judeţul Iaşi suprafeţele cu rapiţă s-au diminuat în această toamnă. Fermierii au raportat 10.350 ha semănate, faţă de 12.362 ha în 2017. Cultivatorii ieşeni reclamă aceleaşi condiţii dificile la semănat, tot din cauza secetei profunde.

Secetă pedologică profundă, semănat tot mai anevoios
În zona Moldovei, din păcate, după o toamnă şi o primăvară secetoase care au afectat culturile şi după o perioadă de vară ploioasă, de la mijlocul lunii iulie 2018, din luna august s-a instalat din nou seceta. Efectele negative au fost resimţite din plin în agricultură, fermierii semănând foarte greu rapiţa şi fiind serios preocupaţi de viitorul culturii, în condiţiile în care lipsa apei din sol a afectat răsărirea plantelor. ”După doi ani asemănători, vă pot spune că şi în 2018, după aproape o lună deosebit de ploioasă – în iulie 2018 -, a venit o lună cu secetă profundă – în august -, ceea ce nu ne-a permis să pregătim terenul şi să putem însămânţa rapiţa în condiţii optime. Aşadar, am redus suprafaţa şi nici nu am fost mulţumiţi de umiditatea pe care a avut-o solul în stratul arabil şi de modul în care s-au putut efectua lucrările de pregătire a semănatului. Vom vedea ce va fi până la finalul anului agricol, dar pentru noi startul la rapiţă a fost slab şi generator de emoţii”, menţiona inginerul Vasile Balcan.

Fermierii n-au forţa compensării lipsei precipitaţiilor prin irigaţii
În judeţul Vaslui, din cauza aceleiaşi secete prelungite, rapiţa semănată pe mii de hectare a avut de suferit la răsărire, specialiştii în agricultură temându-se de producţii slabe în vara anului viitor, chiar mai mici decât în anul 2018.
Optimismul temperat în ceea ce priveşte nivelul viitoarei recolte de rapiţă este determinat inclusiv de faptul că fermierii nu dispun încă de suficientă forţă pentru a suplini lipsa precipitaţiilor prin irigaţii. Există unele investiţii şi unele proiecte demarate pe segmentul de refacere a sistemului de irigaţii, dar acestea nu vor putea fi finalizate în acest an de producţie.
Suprafaţa irigată în anul 2017 la nivelul judeţului Vaslui, prin infrastructura principală de irigaţii din administrarea ANIF, a fost de 2.844,20 ha. În 2018, suprafaţa irigată a ajuns la 6.525 ha.

Vasile Balcan_b
Vasile Balcan: “În ultimii doi ani, ne-au fost nefavorabile atât condiţiile climatice, cât şi preţurile de valorificare a recoltei de rapiţă. În primul rând, au existat mari probleme la semănat, determinate de lipsa apei din sol. Mai apoi, veneau emoţiile legate de iernare şi, cum a fost în acest an, condiţii meteo nefavorabile care au scurtat mult perioada de înflorire, cu efecte asupra recoltelor”.

Gigel Crudu_b

Gigel Crudu: “La jumătatea lunii august 2018, a debutat campania de însămânţare a culturilor de toamnă, astfel că, din centralizarea situaţiilor primite de la cele 86 UAT-uri din judeţ, suprafaţa agricolă propusă pentru însămânţare la culturile de toamnă este de 102.092 ha, din care 69.860 ha grâu de toamnă, 5.580 ha cu orz şi orzoaică, 23.238 ha rapiţă şi 3.414 ha alte culturi. Specific pentru această toamnă este faptul că a crescut suprafaţa ocupată cu grâu. Dacă în toamna trecută aveam 62.000 ha, anul acesta avem o creştere cu 8.000 ha, probabil inclusiv pe seama uşoarei diminuări a suprafeţei cu rapiţă”.

CÂND VOR VEDEA APA TERENURILE DESERVITE DE AMENAJAREA ALBIŢA-FĂLCIU?!
Amenajarea de Irigaţii Albiţa – Fălciu, jud. Vaslui, se regăseşte în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, modernizarea acestei amenajări având loc în două etape.
• În prima etapă, se reabilitează elementele infrastructurii principale care deservesc OUAI-urile care şi-au modernizat infrastructura secundară prin submăsura 125. Astfel, se vor reabilita 4 staţii de pompare ce vor include 37.200 m de canale de irigaţie şi 15 obiective de construcţii hidrotehnice. În prezent, este semnat Contractul de execuţie lucrări, urmând ca după constituirea garanţiei de bună execuţie să se emită Ordinul de începere a lucrărilor. Suprafaţa deservită în urma acestor lucrări de reabilitare este de 10.075 ha, iar valoarea totală a lucrărilor este de aproximativ 11 milioane de euro.
• În etapa a doua, se vor reabilita elementele infrastructurii secundare care deservesc OUAI-uri ce urmează să implementeze submăsura 4.3 – componenta de irigaţii. La nivelul judeţului Vaslui, se va reabilita o staţie de repompare, împreună cu 11.470 m canale de irigaţii. Suprafaţa deservită de lucrările de reabilitare propuse este de 2.994 ha.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →