UE întreabă, fermierii răspund - Revista Ferma
6 minute de citit

UE întreabă, fermierii răspund

Consultarea publică, pe care revista Ferma a mediatizat-o la vremea respectivă, s-a încheiat în mai 2017, apoi rezultatele au fost analizate, interpretate şi publicate pe site-ul: https://ec.europa.eu. Au rămas pentru analiză, la nivel european, 63.925 de răspunsuri.

UE-1f119_b

Cum să fie ajutaţi tinerii fermieri?
Chestionarul a totalizat un număr de 34 de întrebări, acoperind o gamă largă de preocupări ale fermierilor europeni, de la subvenţii, la forma de organizare, de la tinerii fermieri, la schimbările climatice. ~ntrebările au avut mai multe variante de răspuns, formulate concis, astfel încât toţi fermierii să-şi regăsească propriile opţiuni. De pildă, întrebarea nr. 29 – ”Cum ar putea PAC să-i ajute mai bine pe tinerii fermieri sau pe alţi tineri antreprenori de la sate?” – are opt variante de răspuns. Le enumăr pe toate, pentru edificare: 1. să sprijine firmele nou-înfiinţate; 2. să finanţeze suplimentar instalarea tinerilor la ţară; 3. să facă mai uşor accesul la diferite instrumente financiare; 4. să crească sprijinul pentru investiţii; 5. să finanţeze recalificarea şi formarea profesională şi consultanţa; 6. să stimuleze cooperarea între generaţiile de fermieri şi antreprenori rurali; 7. să faciliteze transferul fermelor; 8. să stimuleze noile forme de cooperare.
Cei mai mulţi fermieri europeni, 9756, susţin că prima măsură, sprjinirea firmelor nou-înfiinţate, ar fi cea mai importantă, urmată de o legislaţie care să facă transferul fermelor mai simplu, 9376 de răspunsuri. De asemenea, 8530 de fermieri europeni susţin că o creştere a sprijinului pentru investiţii la sate ar fi benefică. Interesamt că măsura cea mai puţin apreciată, numai 3948 de fermieri au bifat-o, este îmbunătăţirea accesului la diferite instrumente financiare. Fermierii europeni îşi exprimă astfel reticenţa faţă de creditele bancare, preferând relaţia bilaterală cu autoritatea publică finanţatoare decât cu o instituţie de creditare. De precizat că un număr de 13.428 de opţiuni au fost pentru finanţarea recalificării şi formării profesionale şi a consultanţei, fiind exprimate de alţi cetăţeni decât fermierii. De unde putem deduce că experţii activi în zona consultanţei şi a formării profesionale au tras spuza pe turta lor: Uniunea Europeană să aloce mai mulţi bani pentru consultanţă şi formare profesională.

UE-2f119_b

O Politică Agricolă Comună puternică
Care sunt, în opinia respondenţilor din România, factorii principali care obstrucţionează atingerea obiectivelor actualei PAC? Le enumăr: practicile concurenţiale neloiale; volatilitatea pieţei – instrumente de piaţă; nerespectarea de către reţelele comerciale a principiilor de bună practică în relaţiile verticale din cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente; amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor în Europa; exodul rural; complexitatea normelor care trebuie puse în aplicare; accesul insuficient al fermierilor la consultanţă. Ce măsuri cred românii că ar trebui să ia autorităţile europene pentru a moderniza noua PAC? In primul rând, diminuarea exodului rural şi necesitatea menţinerii unui ţesut social echilibrat în satele româneşti, pentru a asigura un nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă. Apoi, ar trebui crescută productivitatea agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie, în special ai muncii. Nu e de neglijat încurajarea creditării în condiţii echitabile şi unitare la nivel comunitar şi nici echilibrarea veniturilor obţinute pe filieră şi aprovizionarea consumatorilor la preţuri rezonabile raport calitate preţ. Sintetizând răspunsurile din România, lucrurile stau astfel: noua PAC trebuie să continue să fie o politică comună puternică, beneficiind de o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent, care să poată răspunde provocărilor economice, de mediu şi sociale. Este esenţial, consideră românii, ca PAC să rămână în întregime finanţată de la bugetul Uniunii pentru a fi în acord cu obiectivele din Tratat şi să-şi păstreze arhitectura actuală cu cei doi piloni, pentru asigurarea unui nivel de trai echitabil şi a unor venituri decente pentru fermierii şi operatorii implicaţi în agricultură. De aceea, noua PAC trebuie să acorde o atenţie sporită întăririi poziţiei fermierului pe lanţul agro-alimentar, prin asigurarea unui cadru legislativ articulat care să protejeze interesele fermierilor în relaţia cu marile reţele de comercializare şi să aducă mai aproape consumatorul de fermier şi originea produselor pe care le consumă, prin încurajarea sistemelor locale de aprovizionare cu materie primă şi comercializare de produse agricole. Soluţia e asocierea în scopul comercializării în comun a producţiei în spaţii de comercializare proprii.

UE-3f119_b

GERMANII, CEI MAI RECEPTIVI
Cei mai numeroşi respondenţi au fost din Germania: 32.509, peste jumătate din numărul total! Acest lucru dovedeşte că nemţii au încredere că autorităţile europene ţin cont de opiniile lor. Francezii sunt mai sceptici: numai 6.666 de răspunsuri valide au fost trimise din Hexagon. Din Austria au fost primite 3.962 de răspunsuri valide, din Spania – 3.009, iar din Italia, 2.355. De observat că din Polonia au fost trimise 386 de răspunsuri valide, destul de puţin, ţinând cont de forţa agricolă a ţării, dar şi de faptul că polonezii au beneficiat de fonduri europene masive.
Care a fost profilul respondenţilor? Fireşte, numeroşi fermieri, mulţi dintre ei deţinând ferme de familie. Din România, au răspuns 79 de fermieri. Din Bulgaria – 141. Din Ungaria, 975! Din România, mai multe răspunsuri decât au trimis fermierii au fost oferite de cetăţeni care nu sunt implicaţi direct în activitatea agricolă: 88 de respondenţi. O altă categorie a fost reprezentată de organizaţii: autorităţi publice, companii private, asociaţii profesionale, ONG-uri etc. Din România au răspuns 103 organizaţii, cele mai numeroase fiind companiile private, cu 31 de răspunsuri.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →