Gavrilă Tuchiluş, proprietarul societăţii Agrimat Matca din Galaţi, este unul dintre fermierii cu o vastă experienţă care s-au remarcat de-a lungul anilor datorită profesionalismului şi capacităţii lor foarte bune de asimilare a noilor tehnologii. Asta, pe lângă faptul că este un extraordinar manager, ceea ce în opinia multora ar fi fost un argument cât se poate de serios pentru a revendica funcţia de ministru al agriculturii. Şi chiar dacă i s-a propus la un moment dat un post de secretar de stat, a preferat să stea departe de sfera politicului. În schimb, ceea ce a realizat pe plan profesional a fost întotdeauna un bun exemplu pentru alţii.

Fermă modernizată din temelii

Astăzi, administratorul şi directorul general al Agrimat Matca se poate mândri că are în exploatare una dintre cele mai performante ferme de creştere a vacilor de lapte din ţară. Datorită unei investiţii de 4 milioane de euro, care a transformat din temelii vechea fermă zootehnică într-una de top.

Cu susţinerea logistică a celor de la Afibanat, a construit două grajduri interconectate, dotate cu cele mai noi tehnologii. Unul dintre adăposturi are o lungime de 200 m şi poate găzdui până la 500 de animale. În celălalt adăpost se află sala de muls, cu 48 de posturi (2×24 paralel), zona de aşteptare, un spaţiu pentru vacile proaspăt fătate, un altul în care sunt ţinute vacile cu probleme şi, nu în ultimul rând, birourile administrative.

Saltele cu memorie pentru animale

Lucrările la noua locaţie au demarat pe 28 martie 2019 iar la 1 decembrie 2020 grajdurile erau deja populate. Proiectul mai cuprindea un adăpost cu o capacitate de 500 de capete, însă din cauza pandemiei investiţia a fost amânată.

Toată suprafaţa din interiorul adăposturilor este acoperită cu un strat de cauciuc special pentru trafic greu cu animale. De asemenea, vacile stau pe un pat de odihnă care asigură un confort superior. Practic, animalele dorm pe saltea cu memorie. Aceasta constă într-un strat de cauciuc măcinat, peste care vine un strat de 4 cm de latex şi apoi covorul de protecţie.

 Gavrilă Tuchiluş

Fără afecţiuni podale

„Ne-am dorit foarte mult diminuarea problemelor podale. Sunt săptămâni în care nu înregistrăm nici un caz de pododermatite sau probleme cu ongloanele. Trimajul îl executăm de cel puţin două ori pe an. Pentru aşternutul din cuşetele de odihnă, am căutat o saltea premium. În primul rând pentru a evita plăgile decubitale. Am ales o saltea cu grosimea de circa 10 cm. Iar asta ne-a îmbunătăţit scorul de locomoţie la animale”, a constatat medicul veterinar al fermei, Bogdan Vasiliu.

Agrimat Matca deţine un efectiv total de 1.600 de vaci Holstein, din care 690 la muls, cu o producţie medie zilnică pe cap de animal de 35 litri de lapte.

Testare genomică

Pe partea de genetică lucrează cu olandezii de laCRV, iar de anul trecut face şi testare genomică, pentru a îmbunătăţi anumite caracteristici. „Astfel, ne asigurăm că păstrăm în fermă cei mai buni produşi. Cu ajutorul geneticii, dar şi ca urmare a eliminării stresului, am crescut producţia de lapte, dar şi calitatea acestuia. Astăzi avem un lapte cu 4,1-4,2% grăsime şi 3,4-3,5% proteină”, îmi spunea inginerul agronom.

Sala de muls – perla coroanei

Un element cheie în dezvoltarea capacităţii de producţie o reprezintă achiziţia noii săli de muls, produsă în România, marca Afibanat, şi echipată cu sistemul de management israelian de la Afimilk. Dotată cu 48 de posturi, aceasta este o adevărată bijuterie tehnologică. Întregul efectiv este muls în aproximativ 2 ore şi 40 de minute, cu două echipe de câte trei operatori, care lucrează în schimburi.

Animalele sunt mulse de trei ori pe zi – dimineaţa, la prânz şi seara. „Fiecare post de muls este dotat cu un mic laborator de testare a laptelui. De când a ieşit din ţâţa vacii şi până ajunge pe masa consumatorului, laptele nu trebuie să aibă contact cu aerul. Laptele iese la 37 de grade şi într-un timp extrem de scurt el intră în tancul de stocare, gata răcit şi păstrat la 4 grade, până când îl preia cisterna. Producem aproape 24 tone de lapte pe zi”, mi-a mărturisit fermierul gălăţean.

Analiza laptelui în timp real

Timpul petrecut în sala de muls a scăzut acum la 5 minute şi 20 de secunde pe repriză (24 de animale). Cu tot cu recepţia şi evacuarea vacilor, se ajunge undeva la 7 minute, în medie. Dar viteza de muls nu este singurul beneficiu. Poate cel mai important avantaj al noii instalaţii este acela că pot fi determinaţi în timp real parametrii de calitate ai laptelui. „Dacă pe sala veche reuşeam să vedem doar conductivitatea, pe sala nouă, datorită tehnologiei AfiLab, putem afla în timp real care este procentul de grăsime, conţinutul de proteină. De asemenea, depistăm imediat prezenţa sângelui în lapte. Putem obţine un avans de până la o zi în depistarea eventualelor probleme de sănătate la animale, înainte de a vedea simptomele clinice şi de a se declanşa boala. Astfel, putem lua nişte măsuri preventive şi mai puţin costisitoare, într-un moment în care şi pentru animal este mai comod de intervenit cu tratament medicamentos. Iar intervenţia poate fi făcută şi de către un personal mai puţin calificat”, a precizat Bogdan Vasiliu.

Ne dorim o vacă sănătoasă, care să stea foarte bine pe picioare, care să valorifice la maximum furajele şi cu o producţie înaltă de lapte, dar nu mai mult de 36 litri. Nu forţăm animalele. Ne dorim ca ele să îşi exprime singure potenţialul productiv.

GAVRILĂ TUCHILUŞ

Director general Agrimat Matca

Managementul turmei

În ferma lui Tuchiluş se fac doar însămânţări artificiale, iar la nevoie se utilizează şi material sexat. Aici intervine din nou tehnologia celor de la Afibanat, cu care fermierul gălăţean colaborează încă din anii ’90. „Managementul turmei este complet automatizat. Lucrăm din 2004 cu un astfel de sistem de monitorizare, dar cel din prezent e foarte performant. Orice s-ar întâmpla, la nivel de individ, tehnicienii sunt avertizaţi imediat pe telefonul mobil pentru a interveni. Monitorizăm fiecare animal în parte. Ştim când trebuie montată o vacă. Ştim cât lapte dă, cât mănâncă, cât se odihneşte”, spune agronomul.

Precizie în depistarea căldurilor la vaci

„Depistarea căldurilor este un punct critic în fermele de vaci, mai ales acolo unde există un nivel de producţie ridicat. Poate fi un element mai important decât mulsul în sine. De aceea, avem nevoie de indicatori de reproducţie cât mai precişi. Folosim antene wireless în grajd, care la fiecare 15 minute primesc informaţii de la fiecare animal, citind pedometrele ataşate pe unul dintre membrele anterioare. Şi atunci softul stabileşte timpul optim de însămânţare, cu o acurateţe extrem de mare”, confirmă doctorul veterinar.

 Bogdan Vasiliu

52 kg de furaj pe zi/animal

Ferma este dotată şi cu un robot de împins furajul – Juno, de la Lely. Pentru a limita stresul animalelor, acest robot emite şi nişte sunete care cheamă vacile la frontul de furajare. Fiecare animal consumă în medie de 52 kg de furaj pe zi.

Condiţia pentru a face un nutreţ de calitate

„Personal mă preocupă aspectul furajării şi mă implic în treaba asta 100%. Dar pentru a face un furaj de calitate, ai nevoie de o bună logistică. Să ai o cositoare de mare performanţă, cum e cea pe care ne bazăm noi acum, de la Pöttinger, pe 12 metri, cu care putem face 70 de tone pe zi. Să ai o presă de mare productivitate – noi am optat pentru un echipament New Holland, pe care am dat 120.000 de euro. Anul trecut pentru prima dată am recoltat semifân de triticale, iar analizele pe care le-am făcut la un laborator în Ungaria ne-au confirmat o calitate excelentă”, spune fermierul.

Obiectiv: un milion de litri de lapte pe lună

Laptele colectat în ferma de la Matca este livrat la diverşi procesatori din România şi Bulgaria, iar o parte este prelucrat în fabrica de la Sascut, jud. Bacău, unde sunt realizate produsele lactate Huzur, marcă a Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, din care face parte şi Agrimat. Fabrica procesează în jur de 280.000 litri de lapte pe lună. Capacitatea de producţie este de 30 de tone pe zi iar producţia totală a fermierilor din asociaţie este de peste un milion de litri pe lună. „În momentul de faţă noi producem 760.000 litri de lapte pe lună. Iar obiectivul meu este să ajungem la un milion de litri pe lună!”, a recunoscut Gavrilă Tuchiluş.

CONFORT ŞI BUNĂSTARE

„Am optat pentru acest tip de grajd (adăpostul cu sală de muls – n.r.) deoarece ne-a interesat să oferim animalelor cele mai bune condiţii de confort şi bunăstare. Am asigurat astfel vacilor noastre un microclimat deosebit, cu mult aer, multă lumină, un pat de odihnă foarte bun. Aleile de circulaţie au fost gândite pentru a nu stresa în nici un fel animalele”, ne-a asigurat Gavrilă Tuchiluş.

un reportaj de

LIVIU GORDEA