Tradiții de Crăciun. Crăciunul este o sărbătoare cu multe semnificaţii şi credinţe populare. De aceste zile de iarnă sunt legate mai multe superstiţii conectate cu agricultura şi gospodăria, multe transmise până în timpurile noastre.
O tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.
La fel ca în seara de Sfântul Andrei, pentru a alunga farmecele și duhurile rele, se așează căței de usturoi pe masă și la ferestre, iar în multe sate românești se obișnuiește să se ungă cu usturoi vitele și grajdurile.
Colindătorii sunt răsplătiți cu colaci de către femei, pentru ca locuința să fie îmbelșugată, iar roadele bogate.
La ţară, oamenii pun mâna pe toate uneltele din gospodărie, pentru a avea noroc anul care vine.
Din vechi timpuri se făcea un colac special, colacul plugarilor, care se ţinea pe masa de la Crăciun până la Anul Nou, uneori până la Bobotează, când era împărţit la cei ai casei şi la vite ca să fie ferite de boli.
În seara de Crăciun, masa pe care este aşezată o pâine rituală, numită stolnic, se înconjoară cu un lanţ de fier. După 8 zile, în ziua Anului Nou, pâinea este tăiată felii şi mâncată de copii şi animale iar lanţul cu care a fost legată masa se aşează în faţa grajdului, pentru a trece vitele peste el.
Practica magică începută la Crăciun şi încheiată la Sfântul Vasile, pentru apărarea vitelor de lupi, este numită “Legatul fiarelor”.
O superstiție populară este legată de vremea din această zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
