În condițiile înregistrării unor precipitații de până la 10 litri/mp, în perioada însămânțării rapiței s-au impus treceri repetate cu utilajele pe aceeași unitate de suprafață, crescând costurile de înființare a culturii. De asemenea, pe suprafețe destul de însemnate, din cauza lipsei apei, rapița nu a răsărit, ci doar a germinat, motiv pentru care unii dintre fermieri au reînsămânțat cultura, desigur cu costuri suplimentare și încă nu se știe dacă nu cumva va fi cazul de a întoarce cultura în primăvara 2016.
În cazul grâului, până la jumătatea lunii octombrie era semănată doar 20% din suprafața programată. După ploile de la finalul lunii octombrie, ceva mai consistente, în rândul agricultorilor vasluieni a reapărut speranța. Aceștia s-au grăbit în primul rând să finalizeze semănatul grâului, luând măsurile tehnice obligatorii impuse de situația depășirii epocii optime de semănat recomandate pentru această zonă.
Rapița – o cultură în expansiune, deși extrem de dificilă
Dacă în toamna 2014, în județul Vaslui rapița era însămânțată pe 11.520 de hectare, anul acesta suprafața a crescut la 17.760 hectare. Pare ciudat, în condițiile în care în ultimii ani rapița a creat mari emoții fermierilor, deoarece a necesitat suplimentări ale costului de producție sau chiar a fost întoarsă în primăvară, aducând pagube în ferme.
Și totuși, există explicații pentru extinderea suprafeței cu aproape 50% față de anul trecut. Pe lângă faptul că rapița este cultura care aduce primii bani în fermă, pe lângă aspectele legate de rotația culturilor, motivele cultivării rapiței pe suprafețe mai mari în această toamnă vin tot din zona financiară: rapița deschide calea către subvenții mai mari, potrivit noii PAC. „Din suprafața înființată cu rapiță în 2015, în creștere față de 2014 cu mai mult de 50 la sută, aproximativ 7.500 de hectare reprezintă cultură verde care în primăvara 2016 va fi întoarsă pentru ca fermierul să beneficieze de un pachet suplimentar de subvenții de la APIA. De altfel, extinderea suprafețelor este semnificativă doar la rapiță, la celelalte culturi rămânând cam aceiași parametri de dimensiuni, respectiv 63.500 ha la grâu și 4320 ha la orz”, preciza inginerul Gigel Crudu (foto), directorul executiv al DADR Vaslui.
Ploile din octombrie au favorizat semănatul grâului
Deși pentru zona Vaslui, perioada optimă de semănat recomandată de literatura de specialitate este până în jurul datei de 20 octombrie, din cauza condițiilor dificile de lucru determinate de secetă, la jumătatea lui Brumărel doar aproximativ 20% din suprafața programată era însămânțată, respectiv 12.540 ha din cele 63.500 ha programate a fi semănate cu grâu. După o ploaie de trei zile, cu un aport de precipitații de 40-70 litri/mp, condițiile de semănat s-au mai îmbunătățit, astfel că semănatul a fost reluat. „S-au mai îmbunătățit condițiile de executare a arăturilor și de pregătire a patului germinativ, în vederea înființării atât a culturii de grâu, cât și a culturii de orz. Și la această cultură erau întârzieri, mai exact până la venirea ploilor se semănaseră doar circa 2100 ha, ceea ce reprezenta jumătate din suprafața programată, de 4320 ha. Ploile au adus speranțe de mai bine, inclusiv de răsărire a culturilor acolo unde acestea au fost semănate”, adăuga Gigel Crudu.
Fermierii au ieșit în pierdere
Floarea soarelui a fost o cultură preferată de către vasluieni, deoarece în zonă există și unități de desfacere, deci o siguranță a valorificării, dar și pentru că acolo unde există concurență între procesatori crește și prețul la achiziționare. Numai să fie producție! Or, din păcate, în toamna 2015, pe cele 53.671 ha, producția medie realizată a fost de doar 1320 kg/ha. Nivelul recoltei din acest an s-a situat la aproximativ 70 la sută față de 2014, când producția medie a fost de 2106 kg/ha. Cu porumb s-au cultivat 103.661 ha, dar situația recoltelor este mai slabă decât la floarea soarelui. Mai exact, producția medie se situează undeva la 2350 kg/ha, ceea ce reprezintă peste 50 la sută față de anul trecut, când producția medie a fost de 4.050 kg/ha. „Sigur că anul 2014 a fost unul de excepție și cu producții record, însă 2015 a fost catastrofal. Seceta a influențat foarte mult atât producția, cât și calitatea recoltelor și este clar că fermierii se confruntă cu pierderi însemnate, mai ales că în acest an prețurile au fost mici. Dacă ne comparăm cu anul 2012, atunci când tot o asemenea secetă ne-a lovit, însă prețurile la achiziție au fost cu 60-70% mai mari, pe fondul recoltelor slabe, acum putem spune că necazul este dublat de stagnarea prețurilor recoltelor la nivelul din 2014. Așadar, prin valorificarea la prețurile actuale a ceea ce au reușit să adune din câmp, fermierii nu își prea pot acoperi nici cheltuielile, nu mai discutăm și despre acoperirea măcar a unei mici părți din pagube”, spunea șeful DADR Vaslui.
Fermierii care au avut de suferit din cauza secetei și care au solicitat evaluarea pierderilor în teren, în urma depunerii cererilor de reducere a impozitului pe venit, vor beneficia de respectivele reduceri proporțional cu gradul afectării culturilor, așa cum este evidențiat în procesele verbale de constatare și evaluare a pierderilor.
În urma evaluării în teren a pagubelor determinate de seceta extremă, conform celor 7.373 de procese verbale centralizate, s-a constat că aproximativ 135.021 ha au fost afectate, din cele circa 400 de mii de hectare, cât cuprinde suprafața agricolă a județului. „Sperăm ca, într-adevăr, până la sfârșitul anului să se acorde despăgubirile despre care s-au făcut declarații din partea Ministerului Agriculturii, pentru că oamenii sunt într-o situație disperată, mai ales că persoanele fizice sunt cele mai afectate, adică aceia cu suprafețe mici și care de pe aceste suprafețe își asigurau supraviețuirea”, încheia directorul DADR Vaslui.
Dintre cele 7.373 de procese verbale centralizate la Direcția Agricolă Vaslui, 7.007 aparțin persoanelor fizice, PFA-urilor, I.I-urilor, A.F-urilor, asociațiilor crescătorilor de animle, parohiilor și numai 366 procese verbale aparțin persoanelor juridice.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
NORME DE VENIT STABILITE ÎN JUDEȚUL VASLUI
În sectorul vegetal, pentru cereale, norma de venit rezultată este de 218 lei/ha, calculată la un nivel al producției medii județene de 3.119 kg/ha în ultimii trei ani. La plantele oleaginoase, producția medie calculată a fost de 1.791 kg/ha, iar norma de venit este de 305 lei/ha; la cartofi producția medie este de 9.905 kg/ha iar norma de venit 2.516 lei/ha; la legume a rezultat o producție medie de 11.736 kg/ha și o normă de venit de 3.824 lei/ha; la vița de vie pe rod producția medie calculată este de 7.633 kg/ha, iar norma de venit – 1.000 lei/ha; la pomii pe rod s-a determinat o producție medie de 4.380 kg/ha cu o normă de venit 2.656 lei/ha.
În sectorul zootehnic, norma de venit calculată este de 113,8 lei pentru bovine și bivolițe, 11,3 lei la ovine și caprine, 21,2 lei la porci pentru îngrășat, 37,3 lei pentru albine și 1,52 lei la păsările de curte.
55% DIN SUPRAFAȚA ARABILĂ A JUDEȚULUI GALAȚI ESTE CALAMITATĂ
Conform raportului de sinteză privind constatarea și evaluarea pagubelor produse culturilor agricole de seceta pedologică și arșița atmosferică, autoritățile locale gălățene au înregistrat 11.614 de producători agricoli, cu 159.784,96 ha afectate, ceea ce reprezentă 55% din suprafața arabilă a județului. 11.208 de solicitanți sunt persoane fizice, PFA, II, IF și 406 dintre solicitanți sunt persoane juridice. Acestea din urmă, deși în număr relativ mic, lucrează o suprafață de 42% din total.
Astfel, situația desfășurată pe culturi cuprinde, printre altele: 30.557 ha de grâu; 5.991 ha de orz și orzoaică; 60.249 ha de porumb boabe; 40.400 ha de floarea-soarelui; 2.631 ha de rapiță; 1.547 ha soia boabe; 4.631 ha de lucernă; 1.175 ha cu plante medicinale și aromatice; 499 ha de vie; 163 ha de livezi; 596 ha cu legume; 1.580 ha cu plante de nutreț; 5.615 ha de pășune.
“Se constată pagube importante și la culturile de toamnă, cereale și rapiță, culturi care nu sunt prinse în proiectul privind ajutorul de stat pentru compensarea pagubelor, județul Galați și altele din Moldova fiind vitregite în raport cu restul țării, unde efectele secetei pedologice s-au făcut resimțite mai târziu, afectând doar culturile de primăvară”, a declarat Marius Ciprian Mihăilă, directorul executiv al Direcției Agricole Galați. Potrivit OUG 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015, ajutoare se vor acorda pentru culturile de porumb boabe, floarea soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreț, pășune și fâneață. Cererile se depun la APIA până la 30 noiembrie a.c. Deocamdată a rămas nerezolvată problema persoanelor juridice care au nevoie de procese-verbale pentru a demonstra diminuarea profitului net, deși legislația în vigoare nu face referire strict la acestea.
„În viitor, pentru limitarea pagubelor produse de secetă culturilor agricole va fi nevoie și de reabilitarea sistemelor de irigații, procentul actual al suprafețelor irigate fiind de doar 5,37%, complet nesatisfăcător pentru asigurarea unor producții stabile în județul de la Dunăre”, a precizat șeful Agriculturii gălățene.
(Marian MUȘAT)
