Situaţia este gravă, pânza de apă freatică a coborât iar calitatea apei s-a depreciat. Suprafeţele mici arate pe parcursul lunii septembrie au rămas, în majoritatea lor, bolovănoase, bolovani care nu pot fi mărunţiţi prin lucrări ulterioare, ci doar întorşi de pe o parte pe alta.
Toate speranţele fermierilor se îndreaptă acum spre ploile prognozate pentru luna octombrie şi, odată cu venirea lor, aceştia se pregătesc să execute volumul mare de lucrări de prelucrare a solului şi de semănat la culturile de toamnă.
Pregătirea terenului trebuie făcută fără întoarcerea brazdei, cu agregate care au şi productivitate ridicată, astfel încât în timp scurt să recuperăm ceea ce deja trebuia făcut în urmă cu o lună.
Semănatul culturilor de toamnă
Cu siguranţă, lucrarea se va efectua în condiţii mai grele, de aceea este bine să avem în vedere următoarele:
– sămânţa folosită să fie bine tratată cu insectofungicide, deoarece e posibil să stea mai mult timp în sol până la germinare şi răsărire;
– la semănat vom folosi, pe cât posibil, soiuri autohtone, mult mai rezistente la factorii de stres din toamnă şi iarnă;
– mărirea desimii de semănat este obligatorie deoarece, în condiţiile date, este de presupus că plantele nu vor reuşi să înfrăţească. Astfel, la orzul şi orzoaica de toamnă densitatea de semănat va fi de circa 600 boabe germinabile/mp, iar la grâu, de 700 boabe germinabile/mp;
– adâncimea de semănat va fi de doar 4-5 cm la orz şi orzoaică şi de 6-7 cm la grâu, şi nu mai adânc, altfel se întârzie răsărirea plantelor şi se reduce numărul rădăcinilor adventive;
– după semănat, tăvălugirea imediată a semănăturilor este obligatorie, pentru a pune în contact sămânţa cu solul şi pentru a favoriza ascensiunea apei capilare din straturile mai profunde, grăbind, astfel, răsărirea.
Lucrările de recoltat
• Culesul porumbului se face direct în boabe pe majoritatea suprafeţelor. În condiţiile din această toamnă, hibrizii din toate grupele de maturitate, de la cei timpurii şi până la cei târzii, au ajuns la coacere deplină încă din luna septembrie.
Cele mai mici pierderi la recoltarea directă în boabe se înregistrează în intervalul de umiditate de 18-26%.
Păstrarea boabelor în bune condiţii se poate realiza numai după o prealabilă uscare până la umiditatea de 14-15%.
Recoltarea cu utilaje specifice în ştiuleţi se realizează cu pierderi minime la o umiditate a boabelor cuprinsă între 22 şi 30%.
• Recoltarea sorgului pentru boabe cu combina direct din lan este posibilă la hibrizii actuali, care au o talie mai mică. Recoltarea se execută numai la maturitatea deplină. Important este ca hederul combinei să taie numai inflorescenţele, fără frunze sau resturi de tulpini, deoarece acestea din urmă au umiditatea mai ridicată decât seminţele.
Toţi hibrizii de sorg au rezistenţă foarte bună la secetă, astfel că producţiile prognozate sunt între 8 şi 11 tone/ha, în funcţie de tehnologia aplicată.
• Recoltarea soiei trebuie încheiată grabnic. Orice întârziere determină pierderi importante prin scuturarea seminţelor din primele păstăi de la baza plantelor. Pierderile la recoltarea corectă trebuie să fie sub 3%.
Mare atenţie trebuie acordată hederului combinei, deoarece circa 90 la sută din pierderi se produc în afara combinei prin scuturare, din cauza plantelor căzute, a tulpinilor tăiate şi neintrate în combină, a păstăilor rămase nerecoltate prin tăierea prea înaltă etc.
Viteza de lucru a combinei trebuie redusă la cel mult 5 km/ha, turaţia bătătorului pentru a nu sparge boabele trebuie fixată între 400 şi 500 rotaţii/minut, distanţa între bătător şi contrabătător la intrare va fi de circa 30 mm, iar la ieşire, de 80-150 mm.
• Recoltarea sfeclei de zahăr. Recoltele din acest an sunt bune şi foarte bune: 40-60 tone de rădăcini/ha, cu un conţinut ridicat de zahăr, de peste 17%.
Aceasta înseamnă că veniturile realizate de cultivatorii de sfeclă de zahăr sunt foarte bune, fapt care i-ar putea determina şi pe alţi fermieri să-şi îndrepte atenţia spre această valoroasă plantă.
Mecanizarea recoltării aduce importante avantaje cultivatorilor, prin reducerea volumului de muncă şi, deci, a preţului de cost.
Important este ca recoltarea şi transportul să fie astfel organizate încât sfecla recoltată într-o zi să fie transportată la fabrică în aceeaşi zi, cât timp mai este proaspătă şi turgescentă.
Pregătiri pentru culturile de primăvară
Eliberarea terenului, fertilizarea cu gunoi de grajd, aplicarea amendamentelor cu calciu, fertilizarea cu fosfor şi potasiu sunt principalele lucrări ce se efectuează acum.
În paralel cu recoltarea culturilor şi semănatul cerealelor de toamnă, suprafeţele pe care urmează culturile de primăvară trebuie eliberate de resturile plantaţiilor din acest an. Eliberarea terenurilor prin arderea miriştilor este aspru condamnată prin lege, deoarece poate declanşa incendii pe care le pierdem de sub control, cu consecinţe deosebit de grave atât economice, cât şi ecologice.
În acelaşi timp cu toate grijile legate de lucrările de recoltare, depozitare şi semănat trebuie să ne gândim şi la culturile pe care le vom semăna în primăvară. Astfel, pe măsura eliberării terenurilor şi a forţei mecanice necesară lucrărilor curente, trebuie să fertilizăm cu gunoi şi cu îngrăşăminte cu fosfor suprafeţele ce vor fi semănate în primăvară, iar în zonele colinare trebuie să aplicăm amendamente cu calciu pentru a corecta reacţia acidă a acestor soluri bolnave.
Dacă nu efectuăm această lucrare, îngrăşămintele chimice scumpe pe care le vom da vor fi doar parţial valorificate de plante, deoarece rădăcinile acestora suferă din cauza acidităţii solului.
Controlul recoltei depozitate
Producţiile la culturile recoltate în vară au fost bune, însă nu atât de bune pe cât s-au vehiculat de către cei interesaţi să cumpere la preţuri cât mai mici, dar au reuşit să acopere investiţiile şi munca depusă.
Cum condiţiile de păstrare nu sunt în toate cazurile cele mai bune, un control permanent al producţiilor este necesar, pentru a evita degradarea mărfii.
La produsele depozitate în vrac, deprecierea începe de la baza vracului, acolo unde seminţele sunt în contact cu pardoselele, şi în zonele de contact cu pereţii magaziei. Din această cauză sondarea vracului trebuie făcută pe toată grosimea acestuia şi în toate colţurile depozitului, pentru a depista din vreme formarea eventualelor cuiburi calde, de unde necazurile se extind cu repeziciune.
Acordaţi atenţie combaterii rozătoarelor care, pe lângă pagubele produse, depreciază şi masa de boabe depozitată.
IMPORTANT!
Nu vă grăbiţi să vă vindeţi recolta la orice preţ! Condiţiile din această toamnă prevestesc o creştere a preţurilor în viitor.
ŞTIAŢI CĂ…
• pentru a încolţi, seminţele plantelor au nevoie de o cantitate de apă exprimată în procente şi raportată la greutatea lor după cum urmează: grâu 45%, orz şi orzoaică 48%, secara 58%, ovăz 60%, măzăriche 75%, mazăre 107% etc.;
• puterea de străbatere a solului acoperitor la seminţele îmbrăcate este mai redusă faţă de cea a seminţelor golaşe, în consecinţă adâncimea de semănat a seminţelor îmbrăcate este mai mică cu 1-3 cm;
• seminţele semănate adânc răsar cu întârziere şi produc plante firave, iar cele semănate la adâncime prea mică reduc rezistenţa la ger şi la secetă a viitoarelor plante;
• din seminţele mari vor rezulta germeni mai viguroşi, cu putere de străbatere mai mare faţă de cei rezultaţi din seminţe mici;
• pe solurile cu textură grea, adâncimea de semănat este mai mică, comparativ cu solurile cu textură uşoară;
• în general, se poate aprecia că adâncimea de semănat este egală cu de zece ori mărimea seminţei respective.
CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE
• Semănatul orzului, orzoaicei şi grâului;
• Recoltarea porumbului şi sorgului pentru boabe;
• Recoltarea soiei şi a sfeclei de zahăr;
• Eliberarea terenului, fertilizarea cu gunoi de grajd, aplicarea amendamentelor cu calciu, fertilizarea cu fosfor şi potasiu pentru culturile de primăvară;
• Controlul produselor depozitate.
