Anton Vîrgă este un tânăr fermier de 40 ani, care lucrează aproximativ 700 de hectare de teren în cadrul Tondra Agro SRL, sat Traian, comuna Săbăoani, jud. Neamț.
De 6 ani, pe 600 de hectare de teren folosește doar îngrășăminte organice – dejecții de la ferme de porcine și, cu puține excepții, în funcție de evoluția vremii, în fiecare an a obținut producții performante.
RECOLTE SUPERIOARE LA FERTILIZAREA ORGANICĂ
La grâu și orz, în acest an, producțiile au fost de 7-8 tone/ha, iar la culturile de primăvară recoltele, deși mai mici cu 20-30% față de anul 2021, rămân în parametri mulțumitori, dacă sunt raportate la condițiile climatice și la rezultatele generale ale multor fermieri din zona Moldovei.
”Utilizarea dejecțiilor lichide m-a ferit de problemele legate de fertilitatea solului și a ferit planta de consum de energie și de apă pentru a își atrage elementele nutritive de care are nevoie. Însă am grijă și de rotația culturilor. Anual, în structura de culturi includ aproximativ 100-150 ha de grâu, orz, rapiță, floarea soarelui și porumb. De când am respectat aceste două principii, am obținut recolte cu mult mai mari, ajungând chiar la 14-15 tone porumb/ha, 7-8 tone orz/ha, 6-7 tone grâu/ha”, spune Anton Vîrgă.
APĂ ŞI DEJECŢII LA ÎNDEMÂNĂ
Sigur că este important și faptul că terenul lucrat este situat între râurile Siret și Moldova, iar seceta extremă din alte zone aici are o intensitate ceva mai mică. Dar, producțiile despre care vorbeşte tânărul fermier sunt în teren neirigat și, atunci când nu folosea gunoi de grajd, nu erau atât de mari.
„Am noroc de faptul că, în apropiere, se află două unități zootehnice de creștere și exploatare a suinelor. Erau și înainte de anul 2016, dar eu abia atunci am conștientizat șansa pe care ne-o oferă și am început să o valorific”, povestea.
PAZA BUNĂ ŞI INFORMAREA TREC PRIMEJDIA REA
Totuși, fermierul nemțean nu poate spune că totul este ideal în munca sa. De exemplu, de vreo 2 ani, a observat atât în propria fermă, cât și la ceilalți producători agricoli, probleme noi, îndeosebi la culturile de grâu și de orz.
”Este vorba despre unele viroze care produc mari pagube și care ne îndeamnă la adaptarea tehnologiilor, în condițiile în care unele substanțe utile în producția agricolă au fost interzise în UE. De aceea, merg la fiecare eveniment agricol, pentru a mai afla câte ceva nou. Recent, la o întâlnire profesională în câmp, organizată împreună cu Bayer România la ferma inginerului Vasile Silaghi Pop, în zona Vălenii Doamnei – Neamț, am mai acumulat o lecție agricolă, respectiv aceea că, la cultura de grâu, ar cam trebui să aplicăm un insecticid și toamna, ceea ce nu se întâmpla până acum. Însă primăvara, atunci când cultura este plină de viroze, nu mai ai cum să acționezi. Mi-am însușit lecția, deoarece am pierdut cam 70-80% din producție din această cauză”, arăta tânărul fermier nemțean.
Apartenența la cooperativă este foarte avantajoasă. Pentru mine, având cea mai mare suprafață, o reducere cu 2% din prețul inputurilor sau o creștere cu 2-3% a prețurilor de valorificare a recoltelor înseamnă destul de mult.
ANTON VÎRGĂ
Agricultor din Traian, Neamț
S-AU UNIT ÎNTR-O COOPERATIVĂ!
Având o fire de om gospodar, tenace și dornic de a performa, Anton Vîrgă a căutat permanent soluțiile optime pentru a își maximiza producțiile și profitul, arătându-și inclusiv disponibilitatea de a colabora cu alţi fermieri.
”Am avut și am mai multe parteneriate, dar în anul 2020, am realizat un pas foarte important. Împreună cu alți fermieri din zonă, am decis să organizăm o cooperativă, VIOAGROTON Neamț, prin intermediul căreia am putut să vindem mai bine recoltele, dar și să ne aprovizionăm la prețuri mai reduse, față de cele pe care le-am fi plătit în mod individual.
Totodată, ne-am dotat cu tehnică agricolă, pe care o utilizează fiecare, atunci când are nevoie și care, de asemenea, ne costă mai puțin decât în situația în care am fi achiziționat-o individual”, afirmă tânărul agricultor.
Anton Vîrgă a achiziționat o cisternă pe care o folosesc şi colegii lui pentru administrarea dejecțiilor de la fermele de porci. Asta înseamnă cheltuieli zero cu îngrășămintele chimice!
VIOREL CULTIVĂ PORUMB ZAHARAT
„Colegii mei cu suprafețe mai mici capătă încredere și chiar pot avea curajul de a încerca inclusiv introducerea de noi culturi în structura exploatațiilor, așa după cum este cazul unui alt tânăr fermier, membru în cooperativă, Viorel Andrei, care produce porumb zaharat”, preciza fermierul din Săbăoani, Neamț.
Cultura de porumb zaharat l-a atras pe Viorel Andrei, tânăr fermier din satul Butnărești, comuna Secuieni, județul Neamț, încă de pe vremea când lucra în Italia și când doar se gândea la ideea de a se întoarce acasă. De mai multe ori, a venit în concediu și a studiat posibilele oportunități de afaceri în România, decizându-se să revină definitiv aici, în anul 2019, după 20 de ani de muncă pe plaiuri italiene.
ÎNCEPUT GREU, SPERANŢE MARI
Prima suprafață cu porumb zaharat a fost înfiinţată în 2019. ”Cu banii câștigați în străinătate am reușit să achiziționez 25 ha de teren agricol, am înființat unitatea, VEDI & CREDI în Secuieni și, an de an, am mai arendat anumite suprafețe agricole, astăzi având în exploatare aproximativ 100 hectare de teren. Pe lângă culturile clasice de porumb consum și floarea soarelui, am hotărât să introduc pe 3,5 ha cultura de porumb zaharat”, spune Viorel Andrei.
A fost greu la început, atât în privința producției, cât și la valorificare. Pe partea de producție, cea mai mare problemă a fost legată de faptul că lucrările le-a efectuat manual, nedispunând de mijloace mecanice pentru copilit, recoltat, depozitat. Nici acum nu este ușor, dar există speranța de a se dota cu tehnica specifică.
Neştiind cum să crească productivitatea, Viorel a urmat exemplul colegului din cooperativă, Anton Vîrgă, aşa că după un an a început și el să administreze dejecții, în loc de îngrășăminte chimice. Deja a observat schimbarea în bine.
NU ÎL SPERIE RESTRICŢIILE UE
Pe partea de valorificare a porumbului zaharat încă mai are de lucru, deoarece consumatorii nu sunt foarte bine informați despre beneficiile acestui produs.
„Sper că vom reuși să ducem informațiile către tot mai multă lume și să extindem, atât piața, cât și suprafețele. Acum, valorificăm porumbul dulce pe piețele din Neamț, Iași și Bacău. În privința celorlalte culturi și în raport cu noile provocări ale legislației europene, ca și colegul meu, mă simt nederanjat, pe linia restricțiilor la utilizarea îngrășămintelor chimice. Dar, mă preocupă, de exemplu, aspectele legate de tratarea semințelor și de protecția plantelor, având nevoie de susținere și nu de piedici, în furnizarea de hrană pentru semeni ”, menționa Viorel Andrei.
Celor doi tineri fermieri li s-au alăturat alți 4 colegi din zonă, suprafața totală exploatată în cadrul cooperativei VIOAGROTON Neamț fiind de cca 900 de hectare.
INVESTIŢIILE CARE VOR SPORI PERFORMANŢA
„Vorbeam cu colegii din cooperativă despre viitoarele priorități de investiții și am căzut de-acord să ne orientăm, deocamdată, către zona de producție, ca să ne putem asigura de faptul că toți avem mijloacele de a produce la maximul de potențial al solului.
Apoi, ne vom îndrepta și către investițiile în spațiile de depozitare, care, la rândul lor sunt consumatoare de bani”, spune Anton Vîrgă, tânărul fermier nemţean.
M-am felicitat pentru alegerea de a adera la cooperativă, deoarece am avut acces la mijloace mai ieftine de transport al dejecțiilor, m-am aprovizionat cu inputuri la prețuri mai mici și am valorificat mai convenabil recoltele.
VIOREL ANDREI
Agricultor din Secuieni, Neamț
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
