În ceea ce priveşte culturile, nici în acest an, lucrurile nu par a se îmbunătăţi, cu toate că în anumite zone ale judeţului producţiile par a fi bunişoare!
Fermierii au datorii la jumătate din cheltuiala de anul trecut!
“Seceta din 2020 s-a perpetuat, 2021 n-a fost un an deosebit, iar în 2022 a fost dezastru total cu producţii de 800 kg/ha la grâu şi zero kilograme/ha la porumb şi floarea soarelui. În jurul meu, sunt cel puţin şapte fermieri care au dat faliment, au închis efectiv, au utilajele la vânzare, ca să nu spun de membrii din Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea că au datorii la jumătate din cheltuiala de anul trecut, iar scadenţa este anul acesta’’, a susţinut Teofil Dascălu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea într-o recentă conferinţă de presă.
“Cred că 30% din fermieri vor dispărea după acest an!”
“În Vrancea, seceta din ultimii ani a determinat scăderea numărului de fermieri, în lipsa unor măsuri complementare pentru a asigura diminuarea riscurilor în privinţa secetei. Anul trecut, domnii din minister ne-au promis fel şi fel de subvenţii pentru a ne ajuta în privinţa secetei. A ieşit o ordonanţă pentru despăgubiri de 1.000 de lei pe hectar pentru culturile de primăvară, floare şi porumb, unde în judeţul nostru am avut calamitate 100%, iar după perioada de 15 zile de consultare publică acea ordonanţă s-a modificat din 1.000 lei în 330 de lei la 100%.
Ca să înţelegem foarte bine, 330 de lei reprezintă 3% din cheltuiala noastră, este foarte, foarte puţin. Şi încă odată, 330 lei sunt pentru culturi calamitate de 100%. Şi dacă nu tragem un semnal de alarmă încă odată, cred că mai mult de 30% din fermierii noştri din Vrancea, vor dispărea după acest an”, atrăgea atenţia liderul cultivatorilor de cereale şi plante tehnice, la o întâlnire cu presa organizată la Focşani.
Cu acel prilej, Teofil Dascălu preciza că, în general, este vorba de fermieri mici, cu suprafeţe de până în 100 de ha, dar sunt vizate şi exploataţiile agricole de 3-400 de ha, fiindcă producţiile acestui an nu vor fi generatoare de capital pentru rularea afacerii.
“Producem la costuri mari, vindem foarte ieftin!”
“Anul trecut în toamnă am început să cumpărăm îngrăşăminte cu preţ, nu ştiu, dublu, triplu. În cazul azotatului de amoniu, chiar am avut un preţ de 5 ori mai mare. Iar acum ne pregătim de recoltat (şi chiar s-a început în unele ferme!). Şi aşa venim după o secetă extraordinar de mare, cu un deficit foarte mare de umiditate. Chiar dacă – să spunem – anul acesta vom recolta ceva – estimăm undeva la 3 tone, 3 tone jumătate de hectar la grâu – avem un cost extraordinar de mare. Dar în contextul în care nu s-au luat măsuri pentru a limita importul din Ucraina de cereale, avem situaţia în care noi vindem foarte ieftin şi am produs cu un cost foarte mare, ceea ce va determina în realitate falimentul agriculturii!”, a explicat preşedintele ACCPT Vrancea.
“Sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor ne bagă-n faliment!”
Femierii vrânceni cred că seceta execisvă din ultimii ani din zonă este accentuată şi de sistemul antigrindină şi de cel de creştere a precipitaţiilor, de altfel, nefuncţional, în opinia lor.
“În ultimii ani ne confruntăm cu o situaţie foarte dificilă de secetă în care sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor nu ne ajută deloc, chiar pot să spun că ne bagă-n faliment! Trăgând în fiecare nor, noi nu mai avem parte de ploi vara absolut deloc! Sistemul de creştere a precipitaţiilor încă nu s-a pus în funcţiune, doar sistemul antigrindină este funcţional. Părerea noastră e că ne dispersează norii în aşa fel încât, pe zona noastră, nu mai plouă deloc. Conform ultimilor ani, zona noastră este propusă spre deşertificare! Bănuiesc că datorită şi acestui sistem nu mai avem nici o picătură de apă vara”, susţine Silviu Ungureanu, fermier din Vrancea.
Orzul şi rapiţa au fost recoltate, la orizont – grâul!
La întâlnirea cu conducerea ACCPT Vrancea a fost prezent şi Cătălin Popa, fermier din Pădureni – Mărăşeşti. “Şi noi în sezonul trecut am avut calamitate 70 de hectare cu culturi de floarea soarelui şi porumb. Anul acesta stăm mai bine, că ne-a plouat; am recoltat orzul şi am obţinut 320 de tone, cu un randament de 4.000 kg la hectar”, ne-a declarat vrânceanul.
Producţia de orz a fost transportată şi lăsată în custodie la baza Comcereal din apropierea fermei.
„Nu am avut răgaz să stăm de vorbă despre preţ pentru că am început să recoltăm rapiţa. Urmează să încheiem contractul şi să negociem. Noi cerem 0,78 de lei kilogramul, orzul este calitativ bun. Şi la rapiţă sper să obţin o bună valorificare, undeva la 1,85 lei/kg. Mă închid pe fermă cu o medie de 2.800 kg/ha”, a precizat ing. Cătălin Popa.
Producţii “bunişoare”
Contactat de revista-ferma.ro, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Vrancea, Ticu Constandache, ne-a declarat că au început recoltările de vară şi “producţia de orz, aşa cum am estimat-o noi, va fi bună”. Şi la grâu cred că o să fie la fel. Acuma a plouat, cât de cât avem apă, dar precipitaţile nu au fost distribuite uniform pe suprafaţa judeţului. Nu ştim ce va fi cu culturile de primăvară, porumb şi floarea soarelui, care au nevoie în continuare de umiditate în sol.”
*
La nivelul judeţului Vrancea, în acest sezon agricol, a fost cultivată o suprafaţă de peste 30.000 de hectare cu cereale păioase de toamnă (orz, grâu şi triticale) şi 2.500 ha de rapiţă.
De asemenea, în primăvară au fost însămânţate 20.000 ha cu porumb şi undeva la 45 mii de hectare cu floarea soarelui.
Deşi au fost unele probleme, atât autorităţile agricole, cât şi fermierii, se aşteaptă să obţină producţii “bunişoare” la culturile de toamnă, evitând, însă, a se pronunţa asupra randamentelor la hectar.
Marian MUŞAT