Cum a ajuns acasă, iute și-a cumpărat un scarificator cu șapte ancore și, în campania agricolă de vară, imediat după treierat, a intrat cu noul utilaj în miriște, la adâncimea de 35 de cm. „Am renunțat să mai întorc brazda, să mai scot apa afară din sol, folosesc, așa cum m-am convins de performanțele ei, tehnologia din IMB. Plus de asta, am observat și un alt avantaj al scarificării; nu mai am băltiri pe terenuri, așa cum se întâmpla în anii precedenți”, ne-a declarat producătorul agricol vrâncean.
În această campanie agricolă de vară, după recoltarea orzului pe o parcelă de 20 ha, Gelu Popa a scarificat adânc și a înființat cultura a doua, de floarea-soarelui, cu un hibrid timpuriu de la KWS. Cu puține zile înainte a plouat cam 44 litri/mp, astfel încât la jumătatea lunii iulie plantele de răsărită erau în fenofaza de 4-6 frunze. După lucrările de întreținere a culturii, cultivatorul speră ca în luna octombrie să recolteze o bună din cultură.
Pentru producătorul agricol, campania de recoltare este una de succes, privită și analizată prin prisma rezultatelor. Astfel, cultura de orz a oferit satisfacție cu o recoltă medie de peste 5.100 kg/ha, valorificată la baza de recepție a Comcereal Vrancea la prețul de 0,56 lei/kg. „De asemenea, rapița, cultivată pe 40 ha, mi-a dat o medie de 4,2 t/ha. Trebuie spus că am avut amenajate și loturi demonstrative cu doi hibrizi de la KWS, care și-au exprimat potențialul productiv prin recolte de câte 4.600 kg/ha și 4.800 kg/ha. Acum va trebui să aleg din acești doi unul pe care să-l promovez în cultura de toamnă. Vreau să dublez suprafața de rapiță și să aplic o tehnologie avansată, așa cum am văzut în IMB, semănat într-un sol afânat uniform și profund pe minim 20-25 cm, la adâncimea de 3 cm, densitate de 50 de b.g./mp, la neirigat, cu distanța de 35 cm între rânduri. Aceasta, pentru a oferi un spațiu de nutriție suficient, cu o fertilizare de 18-46-0 cu 200 kg îngrășăminte complexe la hectar, azotat de amoniu încă 200 kg/ha și îngrășăminte cu sulf. Voi aplica o schemă de tratament cu produse de la Adama”, ne-a declarat fermierul.
Grâu de 5,5 tone la hectar
La ferma de la Pădureni, avea semănate cu grâu 50 ha. Feciorul cel mic, Lucian, intrase la recoltat cu combina Claas, aproape nouă, care făcea brazde late de câte cinci metri. Plantele aveau talia mare și nu erau culcate de vânt; viteza de lucru a mașinii de recoltat – 10 km/h. La intervale de circa jumătate de oră, buncărul plin al combinei se descărca în remorca tractorului care aștepta roadele câmpului lucrat cu știință și pricepere. În bază, buletinul de analiză a boabelor era corespunzător: masa hectolitrică – 80, glutenul – 24%, umiditatea – 13,8-14%, corpurile străine – 2%, proteină – 12%. În final, producția medie la hectar a fost de 5.500 kg.
Anul acesta, fermierul vrâncean a pus în comercial 100 de hectare de floarea-soarelui, utilizând sistemul de producție Clearfield – o combinație de genetică superioară: hibrizi adaptați la condițiile locale de mediu cu erbicidul Pulsar -, iar pentru fertilizare a folosit produse de la Timac Agro, cum ar fi biostimulatori cu aplicare foliară din gama Fertileader.
„La porumb am utilizat un hibrid de la Monsanto – DKC 4590, un produs de top. Este pentru prima dată când la porumb, dar și la floarea-soarelui, am fertilizat starter o doză de 200 kg îngrășăminte complexe, NPK 15:15: 15, cu noua semănătoare Maschio Gaspardo”, a susținut fermierul.
Dotări de aproape un sfert de milion de euro
Acesta a continuat discuția făcând un inventar al tehnicii achiziționate: „După ce mi-a fost furat din curtea fermei tractorul de mare putere, nu aveam cu ce lucra; tractorul îl foloseam la semănat. Astfel, am fost nevoit să cumpăr unul nou. Nu vreau să mai umblu cu vechituri! Așadar, am achiziționat în primăvară un Case de 280 CP. Soluția de finanțare a fost – zic eu – avantajoasă: 156 mii de euro, patru ani garanție, avans zero, prima rată la recoltare. M-am mai dotat și cu un tractor de mai mică putere, tot Case, care m-a costat vreo 60 mii de euro. De asemenea, mi-am cumpărat un utilaj de erbicidat, de la Brăila, tractat, cu o capacitate a bazinului de 2.500 de litri, cu 17 mii de euro”.
„UN BAN MIC E MAI MULT DECÂT NIMIC!”
Gelu Popa cultivă circa 300 de hectare: jumătate pe terasă, jumătate în luncă, pe malul Siretului. Dar la APIA nu are întregistrate decât 170 ha. De ce? Mulți arendatori nu au titluri de proprietate și pe cale de consecință nu pot semna contracte de arendă. Gelu Popa nu a fost sub control, a primit subvenția – așa cât este: „un ban mic e mai mult decât nimic”, spune omul. Deci s-a cârpit cu ea pe ici, pe colo…
„Prețurile produselor care se practică nu ne avantajează pe noi, producătorii, ci pe comercianți. Mai mult decât atât, se vorbește tot mai mult de reducerea TVA la produsele agricole; temerea noastră este ca nu cumva să crească prețurile de achiziții. Cam așa s-a procedat până acum. Ca o concluzie, de la an la an, prețurile produselor agricole sunt aproape constante, iar cele la inputuri cresc cu 10-20 procente, fapt ce ne decapitalizează pe noi, fermierii”, a conchis Gelu Popa, care înainte de a fi fermier a lucrat ca revizor contabil într-o fostă unitate de elită – Căile Ferate Române.
Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 – 31 august 2016