TCE 3 BRAZI - un deceniu de agricultură europeană - Revista Ferma
6 minute de citit

TCE 3 BRAZI – un deceniu de agricultură europeană

tce2 m TCE 3 BRAZI - un deceniu de agricultură europeană

Echipa managerială, în frunte cu preşedintele holdingului TCE 3 Brazi, Culiţă Tărâţă, proprietarul celei mai mari exploataţii agricole europene, s-a înconjurat de cele mai importante personalităţi din agricultura românească, de la reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai ambasadelor Statelor Unite, Austriei, Sudanului până la exponenţi ai marilor concerne multinaţionale producătoare de utilaje şi maşini agricole – Case, Claas, John Deere, Lemken, Horsch, Gaspardo etc., ai marilor companii producătoare de seminţe, pesticide, erbicide şi fungicide, cum ar fi DuPont, Pioneer, BASF, KWS, Syngenta, Makhteshim, Procera etc., şi nu în ultimul rând, ai asociaţiilor patronale, institutelor de cercetare, universităţilor agricole din toată ţara, dar şi ai companiilor de asigurări în agricultură şi ai instituţiilor bancare.

Coorganizatorii evenimentului au fost companiile DuPont România şi Pioneer Hi Bred România, care au premiat conducerea societăţii din Insulă pentru rezultatele extraordinare obţinute de-a lungul celor zece ani.

„De ce DuPont şi Pioneer? Pentru că tot ceea ce aţi văzut în câmp, 80 la sută din tratamentele fitosanitare sunt aplicate cu produse DuPont”, a declarat Vasile Iosif, manager DuPont România.

Maria Cârja, director tehnic şi de marketing al Pioneer, a ţinut să precizeze că sută la sută din suprafaţa cultivată cu floarea soarelui şi cu soia, 80 la sută din cea ocupată cu porumb, dar şi o suprafaţă considerabilă cu rapiţă, este cultivată cu produse ale companiei Pioneer.


Institut internaţional de cercetare agricolă

„Băncile încep să fie cu ochii şi cu sufletul spre agricultura românească
Culiţă Tărâţă, preşedinte TCE 3 Brazi

„Parcă numai ieri preluam aceste terenuri din Insulă, într-o perioadă de dezastru total, când colectivul era într-o situaţie de disperare justificată: nouă luni fără salarii, necazuri care nu mai conteneau să se sfârşească (…).

Am avut atunci curajul şi nebunia să investim în agricultură. Dacă acum, după zece ani, aş fi nevoit să o iau de la capăt, aş măsura de mai multe ori şi aş tăia o dată. Am intrat cu capul înainte, fără să analizez la rece preluarea Insulei, dar, umăr la umăr, am reuşit să învingem”, a rememorat, Culiţă Tărâţă, începuturile.

„Aici suntem la institutul internaţional pentru plante tehnice şi cereale – Insula Mare a Brailei”, şi-a început discursul, secretarul de stat în MADR, Adrian Rădulescu. „Îi felicit şi îmi cer scuze pentru faptul că i-am jignit acum 10 ani când am spus că sunt nişte impostori care vor doar să pună mâna pe Insulă.

Iată că astăzi sunt un model şi un exemplu cu care mă mândresc”, a continuat Rădulescu, dojenindu-l în acelaşi timp pe proprietarul exploataţiei din Insulă pentru că se autonumeşte „sărac”.

„Dacă el spune acest lucru, nici un alt agricultor nu mai are curajul să lucreze pământul. Deci este un sărac bogat, care în fiecare an, cu sudoarea muncii, investeşte 30-40 de milioane de euro într-un pământ care poate fi darnic cu el şi să îi dea banii înapoi, sau nu”.


Puteam fi…”mai bogaţi cu 4-5 miliarde de euro”

Preşedintele comisiei prezidenţiale pentru agricultură, Valeriu Steriu, a recunoscut progresul  fantastic al exploataţiei, după cinci ani de absenţă a acestuia în Insulă. „Dincolo de calitatea solului şi a apei de aici, aveţi un preşedinte şi o echipă competitivă. Dacă am avea aceeaşi calitate umană în toată agricultura românească, am fi mai bogaţi cu 4-5 miliarde de euro, la o primă estimare.

Îi mulţumesc (lui Culiţă Tărâţă – n.r.) pentru cadoul pe care l-a făcut Comisiei Prezidenţiale, pe doi dintre cei mai buni specialişti ai dumnealui, domnii Buzdugan şi Pachiţanu, alături de care, cu toată echipa de 30 de specialişti din cadrul Comisiei, sunt convins că România va avea o viziune în agricultură la sfârşitul acestui an. Vrem o viziune tehnică, şi nu una politică, astfel încât în zece ani, România să arate la fel ca Insula Mare a Brăilei”.


DATE TEHNICE
IMB, în cifre

• Suprafaţa totală este de 55.682 ha, cultivate anul acesta cu: 20.246 ha de grâu, 10.268 ha cu rapiţă, 10.017 ha cu porumb, 7011 ha cu soia, 4880 ha cu floarea soarelui şi 3085 ha cu orz.

• Sistemele de irigaţii se întind pe circa 40 mii ha, suprafeţe de pe care se aşteaptă o producţie de 323.700 tone de cereale.

• Numărul total al salariaţilor depăşeşte opt sute, din care şapte sute implicaţi direct în producţie. În perioada campaniilor agricole, forţa de muncă de suplimentează cu aproape 500 muncitori sezonieri.
103 milioane de euro investite în mecanizare

Parcul de utilaje cuprinde: 110 combine, 55 tractoare de 180-300 CP, 160 tractoare de 125-145 CP, 60 tractoare de capacitate mică (65 CP), 46 de pluguri, 15 scarificatoare, 60 de discuri, 60 de cultivatoare, 21 maşini de fertilizat, 33 semănători de păioase, 32 semănători prăşitoare, 15 maşini autopropulsate pentru tratamente, 19 maşini tractate pentru erbicidări, 160 remorci tehnologice, 300 echipamente de irigat autodeplasabile, 236 echipamente de irigat, 14 uscătoare de mare capacitate, 70 de autoturisme de teren.

Printre cele mai noi achiziţii se numără 11 tractoare Case cu capacitatea între 550 şi 650 CP şi o maşină de făcut siloz silo-bag. Pentru asigurarea păstrării şi vânzării recoltei în parametri de calitate, este în curs de amenajare un siloz de mare capacitate dar şi un port propriu, de unde vapoarele pot prelua recolta obţinută în Insulă.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →