Taxarea inversă a sfeclei - Revista Ferma
5 minute de citit

Taxarea inversă a sfeclei

legume m Taxarea inversă a sfeclei

„Considerăm că decizia de a include sfecla de zahăr în lista produselor agricole la care se aplică taxarea inversă este eronată şi ea trebuie corectată înaintea campaniei de toamnă. Zahărul alb este produsul care are o piaţă neagră şi gri de amploare şi căruia trebuia să i se aplice această măsură.

Recenta decizie de taxare inversă a recoltelor tehnice este, în teorie, o măsură eficientă de combatere a evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu produse agricole şi nu poate fi decât salutată. A trecut aproape un an de la adoptarea OUG 54/2010 ce prevedea această formă de taxare pentru o serie de produse agricole, care însă a depins de acceptul DG TAXUD, aprobare acordată în mai 2011.


Fraudat este zahărul alb, şi NU sfecla!

Însă, între lista produselor stipulate de OUG-ul menţionat anterior şi aprobarea DG TAXUD sunt unele diferenţe care schimbă totul şi afectează negativ cultivatorii sfeclei de zahăr. Produsul care este puternic fraudat prin comerţ intracomunitar este zahărul alb – un produs procesat, şi nu materia primă utilizată – sfecla de zahăr.

Sfecla de zahăr este unul dintre puţinele produse agricole care au o piaţă strict reglementată (printr-un Acord Interprofesional publicat în Monitorul Oficial): preţ minim garantat, reguli clare de livrare şi de atestare a calităţii, operatori înregistraţi şi monitorizaţi de APIA, control atent al stocurilor, importurilor etc.

Nu există nici un motiv ca sfecla de zahăr să se afle pe o listă „neagră” a produselor agricole, căreia să i se aplice taxarea inversă; nu există decât patru fabrici care utilizează această materie primă, uşor de identificat şi atent controlate de autorităţile şi agenţiile agricole.

Atâta timp cât cultivatorul de sfeclă de zahăr va plăti TVA la toate inputurile agricole (seminţe, erbicide, servicii agricole, transport, combustibil etc.) şi nu va factura cu TVA, acesta se va înregistra în balanţă cu TVA de recuperat.

În condiţiile în care toată lumea ştie cât de greu este să recuperezi TVA-ul de la stat, efectul taxării inverse asupra cultivatorilor va fi unul negativ şi va reduce motivaţia continuării culturii, cu efecte sociale şi economice dezastruoase pentru sectorul producerii zahărului.


Solicitare: sfecla să fie ştearsă de pe „lista neagră”

Agrana România, în mod direct şi prin organizaţiile în care este parte, Patronatul Zahărului din România şi Organizaţia Interprofesională „Zahărul” din România au depus şi fac toate eforturile necesare pentru a sesiza autorităţile locale şi centrale asupra anormalităţii acestei decizii.

Atât Ministerul Finanţelor, cât şi cel al Agriculturii cunosc această situaţie şi avem promisiunea Domnului Ministru Valeriu Tabără că se vor lua urgent măsurile necesare de corectare a situaţiei şi de ştergere a sfeclei de zahăr de pe lista produselor agricole la care se aplică taxarea inversă”.


TAXARE INVERSĂ ŞI ÎN SECTORUL LEGUME-FRUCTE

Ministerul Agriculturii a înaintat Ministerului Finanţelor Publice propunerea ca procedura simplificată a taxării inverse, instituită de la 1 iunie a.c. pentru comerţul cu cereale şi plante tehnice, prin OUG 49/2011, să fie aplicată mai multor produse, inclusiv legume şi fructe, chiar dacă în urmă cu puţin timp, reprezentanţii Ministerului Finanţelor avertizau că o astfel de măsură ar încălca normele Uniunii Europene, deoarece legumele şi fructele sunt considerate produse finite.

Cu toate acestea, pe principiul “încercarea moarte n-are”, aşa cum declara chiar ministrul Agriculturii, reprezentanţii MADR au furnizat Ministerului Finanţelor datele şi informaţiile necesare unei argumentări care să susţină o nouă propunere a României pentru a fi înaintată Comisiei Europene.


Valoarea fraudei:  250 mil. euro vs. 1 mld euro

„Fenomenul de evaziune fiscală pe piaţa legumelor şi fructelor înregistrează un nivel ridicat, aşa cum au dovedit-o rezultatele ultimelor acţiuni de verificare şi control desfăşurate în pieţele de gross de structurile cu atribuţii de control din cadrul MADR şi MFP”, se precizează într-un comunicat de presă al MADR.

„Aplicarea taxării inverse la legume şi fructe va avea ca efect reducerea considerabilă a fraudei fiscale în acest sector şi îmbunătăţirea modului de funcţionare a pieţei legumelor şi fructelor prin eliminarea practicilor neconcurenţiale”, a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit statisticilor oficiale citate de Agerpres, România pierde anual în jur de 250 mil. euro numai din sectorul de legume şi fructe proaspete, deşi cifrele vehiculate de reprezentanţii patronatelor din sector se ridică la peste 1 miliard de euro. Datele ANAF din 2009 arată că valoarea comercializată fiscalizată din piaţa de legume şi fructe este de numai 1,5 miliarde lei.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, producţia de fructe a României în 2010 a fost de 1,398 milioane tone, iar cantitatea totală de legume obţinută a depăşit 3,155 milioane de tone. Consumul anual de fructe şi legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70-80 kg, în timp ce media europeană atinge 90-100 kg.

Ministrul Agriculturii a mai declarat că intenţionează ca în viitorul apropiat să solicite aprobarea măsurii de taxare inversă şi în cazul cărnii de porc şi al produselor avicole.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →