Potrivit proiectului, proprietarii de pajişti permanente trebuie să asigure un nivel minim de păşunat sau să cosească pajiştile cel puţin o dată pe an, iar pe terenurile agricole, precum şi pe terenurile neagricole extravilane, inclusiv pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei, deţinătorii acestora au obligaţia să efectueze lucrări de igienizare, pentru a evita instalarea buruienilor.
Angajaţi ai APIA şi ai Direcţiilor agricole (pentru terenurile care nu intră la plata pe suprafaţă) vor constata, vor sesiza şi vor verifica dacă proprietarii îşi întreţin terenurile curate. Dacă regulile nu sunt respectate, proprietarii vor fi mai întâi somaţi să îşi cureţe terenurile, iar dacă nu o fac, vor fi amendaţi.
Singurii care scapă de amenzi – chiar dacă nu îşi igienizează terenurile pe care le au în proprietate – sunt cei ale căror terenuri sunt neproductive, degradate şi poluate, calamitate, au destinaţie forestieră, intră în categoria de folosinţă „curţi construcţii” sau se află permanent sub ape. De asemenea, vor fi scutiţi de taxa pe pârloagă deţinătorii de terenuri care şi-au pierdut capacitatea de muncă pe caz de boală, de bătrâneţe, forţă majoră sau din alte motive.
PIAŢĂ FUNCIARĂ
Taxele notariale blochează comasarea
Una dintre principalele probleme care pune piedici comasării terenurilor agricole o constituie tarifele notariale percepute la tranzacţiile cu terenuri, care sunt, în prezent, la un nivel insuportabil pentru mulţi dintre fermieri, consideră Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
„Costurile cu actele necesare pentru realizarea unei tranzacţii de acest gen au ajuns la 110-120 euro la hectar. Solicităm instituţiilor statului să adopte măsurile necesare pentru scăderea taxelor, căci altfel, piaţa funciară riscă să intre într-un blocaj”, a spus Viorel Matei, preşedintele FNPAR.
Daniel Botănoiu, ales preşedinte al Confederaţiei ProAgro 2011
Daniel Botnănoiu a fost ales preşedinte al Confederaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie alimentară şi Servicii Conexe din România ProAgro 2011, constituită în 27 octombrie 2011, din iniţiativa mai multor organizaţii reprezentative la nivel naţional ale producătorilor agricoli din România.
Principalul obiectiv al Confederaţiei ProAgro 2011 este să reprezinte cât mai bine interesele agricultorilor români, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. La Adunarea Generală de constituire a Confederaţiei au fost reprezentate 16 organizaţii profesionale, însă, potrivit preşedintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, doar opt dintre acestea au avut toate documentele necesare pentru a putea fi înregistrate ca membri fondatori, având, astfel, şi drept de vot în alegerea conducerii Confederaţiei.
Cele opt organizaţii fondatoare sunt LAPAR, Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Patronatul Român al Cărnii de Porc (PRCP), Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR), Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli din România (ANTPAR), Asociaţia Fermierilor Români (AFR), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi Planta Romanica.
Toate cele opt organizaţii fondatoare au câte un membru în Consiliul Director. Aceştia au fost validaţi de Adunarea Generală de constituire, urmând ca dintre ei să fie aleşi, în şedinţa Consiliului Director, un primvicepreşedinte şi vicepresedinţii.
Daniel Botănoiu a fost propus la conducerea Confederaţiei ProAgro 2011 de ANTPAR şi a primit 7 voturi, contracandidatul său, Laurenţiu Baciu, propus de LAPAR, primind un singur vot. Laurenţiu Baciu este unul din membrii Consiliului Director, iar directorul executiv al Confederaţiei ProAgro2011 este Florentin Bercu.
Celelalte opt organizaţii reprezentate au fost BIO România, Federaţia Agricultorilor de munte Dorna, Holstein RO, FCBR, CAPRIROM, ROMAPIS, Asociaţia Producătorilor de Orez din România şi Asociaţia Naţională a Producătorilor de lapte vândut în dozatoare din România.
