„Dacă până la finele lunii martie nu se va reface rezerva de apă din sol, am putea avea probleme cu producţiile agricole, dar asta nu înseamnă că nu vom avea asigurat consumul.
Într-adevăr, la ora actuală, culturile semănate în toamna acestui an, de grâu şi de rapiţă, nu seamănă cu cele din toamna anului trecut şi avem în anumite zone probleme cu seceta”, a spus Tabără, citat de Agerpres, precizând şi că va urmări evoluţia culturilor pentru a vedea ce zone ar putea fi declarate calamitate.
La grâu tot am putea avea 6 mil. tone
Deşi recunoaşte, cu jumătate de gură, că seceta pune în pericol culturile de toamnă, Tabără susţine că nu îşi face griji pentru producţia de grâu de anul viitor. „Avem semne negative la grâu, dar nu vor fi probleme pentru că dacă luăm cantităţile actuale de grâu din depozite avem pentru un consum de trei ani. Nu toate zonele sunt afectate de secetă, de aceea şi dacă ar rămâne în cultură doar 1,7 milioane hectare cu grâu, tot vom avea o producţie de 3,5-4 tone la hectar şi ne ducem la 6 milioane de tone”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Acesta a mai declarat că aşteaptă rezultatele şi evaluările după precipitaţiile de la începutul lunii decembrie, care, însă, nu au fost uniforme în toată ţara şi nici prea multe, mai ales în sudul ţării. „Au fost cantităţi variabile 30-40 litri/metru pătrat în nord şi 5-10 litri în sud.
Nu este o cantitate foarte mare, dar urmărim cu atenţie evoluţia culturilor şi ceea ce va răsări în continuare, dar, repet, nu înseamnă că nu o să avem grâu la anul. Am avut ani în care răsărirea şi evoluţia grâului s-a făcut în iarnă. Grâul nu va fi o problemă şi dacă se va acumula o rezervă de apă consistentă pentru că de aceasta depinde atât recolta de toamnă, cât şi cea de primăvară”, a explicat Tabără.
Rapiţa, pierdută aproape de tot. Tabără recomandă soiuri de primăvară
Dacă referitor la grâu se declară optimist, când vine vorba de rapiţă, ministrul Agriculturii spune că nu se poate pronunţa deocamdată, deşi această cultură este pierdută într-o proporţie foarte mare. „Rapiţa o poţi pierde în iarnă şi dacă este cu o dezvoltare normală, cum a fost anul trecut, când un îngheţ la sfârşitul lui februarie ne-a dus la pierderea a circa 100.000 de hectare.
Cultivatorii de rapiţă pot să apeleze la soiurile de primăvară, deosebit de valoroase şi care, semănate la timp, pot să reducă din deficitul din toamnă. Rapiţa nu este pentru consumul intern, dar intră în economia fermei şi este o piaţă foarte bună, internă şi internaţională”, a mai spus Tabără.
Cereri de plată pe Internet din bibliotecile publice
Agricultorii români îşi vor putea depune cererile de plată pe suprafaţă prin aplicaţia IPA-online prin intermediul bibliotecilor publice. În 2011, peste 17.000 de agricultori au completat online cererile pentru subvenţiile agricole în bibliotecile publice, iar numărul beneficiarilor va creşte după ce Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Fundaţia IREX România au semnat la jumătatea lunii decembrie un procol de colaborare ce are drept scop facilitarea accesului fermierilor la aplicaţia IPA online în cadrul bibliotecilor publice, precum şi creşterea capacităţii bibliotecarilor de a-i sprijini pe agricultori în acest sens.
Pentru 2012, APIA va organiza sesiuni de instruire şi informare pentru bibliotecari în toate cele 41 de biblioteci judeţene din ţară, pentru ca aceştia să poată oferi agricultorilor informaţiile necesare completării online a declaraţiilor de suprafaţă în cadrul cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS şi a altor finanţări. Programul Biblionet va include, în total, peste 1.500 de biblioteci judeţene şi locale, dotate cu 6.460 de computere şi echipamentele aferente, iar peste 2.000 de bibliotecari vor parcurge cursurile de formare.
Galaţiul vrea mai multe zone defavorizate
Din cauza deşertificării, judeţul Galaţi vrea să „revendice” şi alte zone defavorizate. Oficial, în judeţul de la Dunăre, sunt recunoscute, în prezent, de legislaţie numai şase zone defavorizate – Nămoloasa, Fârţăneşti, Tg. Bujor, Vlădeşti, Suceveni şi Oancea. Dar, situaţia este desprinsă de realitate. „În judeţul Galaţi ne confruntăm cu fenomene de deşertificare, de eroziune a solului, avem foarte multe zone aride şi nu sunt considerate ca fiind zone defavorizate.
De aceea, avem un proiect în fază incipientă, la care lucrăm – administraţia publică locală, Prefectura, Direcţia Agricolă, Cadastrul, primăriile ale căror perimetre le sunt afectate de schimbările climaterice – pentru a încerca să aducem aceste zone la parametrii reali”, ne-a declarat Violeta Nanu, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Galaţi.
Galaţiul are numai de pierdut; zonele defavorizate ridică punctajul la evaluarea proiectelor de finanţare şi au un regim mai relaxat de impozitare. (Marian Muşat)
Plasamente de succes în 2012
Porumbul, soia şi bovinele vor fi cele mai bune plasamente dintre toate mărfurile în 2012, în contextul în care anul viitor cotaţia bunurilor tranzacţionate pe pieţele internaţionale nu va creşte spectaculos, potrivit analiştilor băncii americane Morgan Stanley, citaţi de Ziarul Financiar.
Evoluţia cotaţiei contractelor futures de anul viitor pentru bovinele în viu este estimată să o depăşească pe cea a multora dintre celelalte mărfuri tranzacţionate pe pieţele internaţionale. Porumbul şi soia ar putea înregistra, de asemenea, creşteri peste cele ale bovinelor. În cazul cotaţiei pentru boabele de soia, primele evoluţii ale preţurilor ar putea fi vizibile începând de lunile următoare.