Ministrul Agriculturii a mai spus că plata subvenţiilor pe cap de animal la ovine/caprine s-ar putea face mai repede decât în anii anteriori, începând din luna septembrie, deşi, potrivit unui comunicat al ministerului, prezentat în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în 29 iunie 2011, cuantumul CNDP pentru bovine, ovine şi caprine se va stabili până în luna octombrie, după emiterea Deciziei CE.
În prezent, până în 31 august a.c., APIA desfăşoară controale administrative şi în teren, în exploataţiile solicitanţilor de CNDP.
Crescătorii de ovine şi caprine au depus la sediile APIA 48 mii cereri de acordare a primei pe cap de animal pentru un efectiv de circa 7,7 milioane capete. Astfel, atât numărul cererilor preluate de APIA, cât şi efectivul total solicitat la plată au crescut cu 6% faţă de anul trecut, când APIA a primit 45.500 de cereri pentru puţin peste 6,9 milioane capete.
Primăriile iau necuvenit banii pentru păşuni
Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale şi Altor Abuzuri ale Statului (APAF) acuză primarii şi Consiliile Locale din majoritatea comunelor din România că încasează necuvenit fondurile europene alocate pentru întreţinerea păşunilor şi islazurilor, deşi principalii beneficiari ar trebui să fie crescătorii de animale.
Preşedintele APAF, Garbis Vincentiu Kehaiyan, a precizat că, din 2009, au apărut foarte multe asociaţii de crescători de animale fantomă, conduse de rude ale primarilor sau ale consilierilor locali, care au declarat terenurile la APIA şi au încasat subvenţia, dar şi că sute de persoane din toată ţara acuză abuzurile pe care le fac primarii modificând caietele de sarcini, care „sunt făcute cu dedicaţie, astfel încât doar primăria poate depune declaraţia de eligibilitate”.
Zeci de primari cercetaţi de DNA
Kehaiyan a solicitat instituţiilor statului să nu mai permită Consiliilor Locale să depună cereri pentru subvenţii în cazul păşunilor, deoarece măsura menită să ajute crescătorii de animale s-a întors, astfel, împotriva lor. „De multe ori, crescătorii sunt nevoiţi să meargă la păşunat cu oile zeci de kilometri pentru că nu au acces la păşunea din comuna lor”, a mai adăugat şeful APAF, subliniind că singura instituţie care încearcă să reglementeze situaţia este DNA, zeci de primari fiind cercetaţi în astfel de cauze.
Tabără: Cine face abuzuri, riscă penal
Ministrul Agriculturii a confirmat că există numeroase astfel de situaţii în care autorităţile locale încalcă legea. „Sunt dispus să trimit Corpul de Control al ministerului în orice locaţie unde crescătorii semnalează nereguli. Există un ordin al ministrului legat de întreţinerea păşunilor şi islazurilor, care trebuie respectat, iar primarii sau consilierii locali care fac abuzuri riscă să fie condamnaţi penal”, a declarat Valeriu Tabără, citat de Agerpres.
2010/2002: Minus vaci şi porci, plus oi şi capre
Efectivele de bovine şi porcine au scăzut cu 30,9%, respectiv 34,8%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 15,9%, respectiv 66,3% în ultimii opt ani, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol (RGA) 2010, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la sfârşitul lunii iunie a.c..
Astfel, comparativ cu RGA 2002, efectivele de bovine s-au redus la 1,985 mil. capete, iar cele de porcine la 5,387 mil. capete, în timp ce efectivele de ovine au crescut la 8,386 mil. capete, iar cele de caprine la 1,237 mil. capete. Efectivele de păsări au scăzut la 78,867 mil. capete, iar familiile de albine au crescut la 1,283 milioane.
Efectivele de animale pe principalele specii, care au revenit, în medie, la 1 decembrie 2010, la 100 de exploataţii agricole au fost 51 capete bovine, comparativ cu 64 capete bovine în 2002, 140 capete porcine (184 în 2002), 250 capete ovine şi caprine (178 în 2002), respectiv 2.045 păsări (1.837 în 2002).
De asemenea, la 100 ha de teren, au revenit, în medie, la 1 decembrie 2010, 16 capete bovine (21 capete în 2002), 75 capete ovine şi caprine (59 în 2002), respectiv 65 capete porcine (94 în 2002).
Totodată, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 14% în ultimii opt ani, ajungând la cca. 3,9 milioane, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 4,5%, ajungând la 13,298 mil. ha, din care 8,3 mil. ha teren arabil, 4,5 mil. ha păşuni şi fâneţe, 317 mii ha culturi permanente şi 182 mii ha grădini familiale.
Fabrica Olympus poate prelua 48.000 litri lapte/oră
Producătorul grec de lactate Olympus, prezent în România din 1999, a anunţat, în 30 iunie a.c., deschiderea celei mai mari şi moderne fabrici de lactate din ţară, ca urmare a unei investiţii Greenfield de peste 55 mil. euro. Noua fabrică, ridicată pe 25.000 mp în Halchiu, jud. Braşov, produce lactate după reţetă grecească, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru pieţe din UE şi SUA şi are o capacitate de recepţie a laptelui de până la 48.000 litri/oră şi trei linii de producţie: iaurt (120 tone/zi), telemea (100 tone/zi) şi lapte (PET: 16.000 litri/oră, ambalaj Tetrapak: 10.500 litri/oră).
Din cele trei linii de procesare, este activă, în prezent, cea de iaurturi, care sunt deja distribuite în supermarket-uri, iar până la sfârşitul anului, fabrica va produce o gamă completă de lactate sub marca Olympus: lapte proaspăt, lapte UHT la 1 litru şi 1,5 litri, sana şi lapte bătut, iaurt natural, cremos şi probiotic, smântână şi telemea.
În structura de colectare a materiei prime, 80% sunt ferme, iar 20% centre de colectare a laptelui. Investitorul grec desfăşoară programe de susţinere a celor 500 de puncte de la care preia laptele, însă, în condiţiile în care în România nu există suficient lapte de standard european, fabrica va recurge la importuri.
Noua fabrică este dotată cu tehnologie performantă pentru ambalarea produselor finite, fiind cea mai importantă investiţie TetraPak în România: peste 6 mil. euro.
Grupul Olympus, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie în producerea lactatelor, cu experienţă de peste 80 de ani, are sediul în Trikala, Grecia, şi derulează operaţiuni în 34 de ţări. În prezent, grupul deţine cinci unităţi de producţie de lactate şi sucuri naturale în Grecia, Bulgaria şi România şi a înregistrat, în 2010, venituri totale de 216 mil. euro.
„Operaţiunile noastre din România, unde am făcut cea mai mare investiţie din afara Greciei, sunt de o importanţă strategică în dezvoltarea grupului, fiind poarta noastră de acces către pieţele europene” a declarat Dimitrios Sarantis, preşedintele grupului Olympus.
Conferinţa anuală a Asociaţiei Caprirom
Luna trecută, ANCC Caprirom a susţinut cea de-a zecea Conferinţă anuală a Crescătorilor de Caprine din România, intitulată “Implicarea ANCC Caprirom în dezvoltarea durabilă a sectorului caprin în România”. Evenimentul a avut loc la Staţiunea Popăuţi din comuna Răchiţi, judeţul Botoşani.
Programul conferinţei a cuprins un simpozion cu lucrări de specialitate din domeniul creşterii caprinelor, deschis de Stela Zamfirescu, vicepreşedinte Caprirom, prezentarea chestionarului FP7 despre impactul tehnic, economic, legislativ şi ecologic al proiectului Flock-Reprod asupra crescătorilor români, expoziţia de animale, degustarea de produse din lapte de capră şi Concursul naţional al brânzeturilor româneşti de tip Feta şi pastă lactică, la care au participat 12 membri Caprirom.
Invitaţii au vizitat ferma de capre a crescătorului Constantin Apetroaei, realizată cu fonduri europene prin Programul Sapard şi populată cu 1.500 de capre.
Asociaţia, înfiinţată în 1993 la Constanţa, deţine 18 filiale şi asociaţii în toate judeţele ţării, iar numărul membrilor înscrişi este de peste 670, care deţin aproximativ 42 mii de capre.
CERERI CNDP BOVINE: 15 IULIE-31 AUGUST
Bani şi pentru exploataţiile nou înfiinţate
Cererile pentru CNDP la specia bovină vor putea fi depuse în perioada 15 iulie – 31 august 2011, ne-au declarat reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), iar sprijinul va putea fi primit şi pentru animalele din fermele înfiinţate până în 14 iulie a.c. şi care nu au mai fost incluse la plată în anii precedenţi, potrivit Ordinului 165/01.07.2011, care reglementează acordarea ajutorului financiar.
„Este vorba de exploataţiile nou înfiinţate şi de acele animale care nu au mai fost niciodată până acum cuprinse la plată”, ne-a spus Claudiu Frânc, vicepreşedinte FCBR.
Astfel, pentru 2011, sprijinul se acordă producătorilor agricoli înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE), dacă exploataţia are minim 3 capete de bovine în vârstă de minim 6 luni şi este înregistrată în RNE la data solicitării CNDP.
Date de referinţă pentru exploataţii noi
Data de referinţă va fi 31 ianuarie 2008 pentru fermele înfiinţate înainte de 2008, 31 ianuarie 2009 – pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 feb. 2008-31 ian. 2009, 31 ianuarie 2010 – exploataţii înfiinţate între 1 feb. 2009 – 31 ian. 2010 şi 14 iulie 2011 – exploataţii înfiinţate între 1 feb. 2010 – 14 iulie 2011.
Cerere vizată de asociaţii şi alte acte necesare
O altă noutate este că pentru fiecare exploataţie deţinută, cererea trebuie vizată de asociaţiile crescătorilor de animale legal constituite, care sprijină interesele crescătorilor de bovine, taurine sau bubaline.
Odată cu cererea mai trebuie depuse copii ale actelor de identitate/înregistrare ale solicitantului persoană fizică sau juridică, copie a documentelor care atestă provenienţa animalelor pentru exploataţiile înfiinţate după 31 ianuarie 2008, declaraţie pe propria răspundere că animalele pentru care se solicită prima nu au fost eligibile la plată pentru sprijin în anii 2008-2010, cu excepţia transferului integral al exploataţiei şi al animalelor şi copii ale documentelor care atestă schimbarea formei de organizare, dacă este cazul.
De asemenea, s-a renunţat la condiţia ca la data depunerii cererii de sprijin solicitantul să nu aibă datorii la stat.
