Noi am mai scris despre acest lucru, dar se pare că ori nu s-a înțeles, ori nu se vrea a se înțelege. Așa că aflăm din diverse reportaje, la TV, radio sau în presa scrisă, că tomatele care prezintă un mucron, pe înțelesul tuturor „un moț”, la vârful de creștere, sunt toxice. Că în acel „moț” sunt acumulate substanțe periculoase pentru sănătatea noastră. Nimeni nu spune însă care sunt acestea? Dar sunt făcute legături între stimulentul care se folosește și apariția mucronului!
Știați că un singur soi este predispus să dezvolte acest mucron?
Stimulentul cel mai incriminat este 2,4 D; un regulator de creștere, o auxină – acidul 2,4 diclorfenoxiacetic sau sarea acestuia. Este un compus care în concentrație mare acționează ca erbicid în controlul buruienilor dicotiledonate din unele culturi cerealiere. El este folosit în toată lumea. La noi în țară, sunt pe puțin 25 de produse pe bază de 2,4 D avizate în acest sens.
Ceea ce nu toată lumea cunoaște este faptul că, de regulă, din multitudinea de varietăți de tomate cultivate în solariile noastre, doar un singur soi este predispus să dezvolte acest mucron, indiferent dacă este sau nu stimulat. Și anume, soiul Precos, un soi bulgăresc. Este adevărat că în anumite condiții, tomatele Precos stimulate au acest mucron mai proeminent. Cu deosebire atunci când condițiile de creștere și dezvoltare a plantelor sunt precare. Printre aceste condiții intră și cele de nutriție. Fructele soiului Precos cultivat în solar, pe un sol bine fertilizat organic și mineral, prezintă un ușor mucron, puțin vizibil. Din păcate cultivatorii care își permit o cheltuială în acest sens sunt puțini. Cei mai mulți, pornind și de la ideea că soiul se „înfundă” rapid după 3-4 inflorescențe, încearcă să realizeze cultura cu cât mai puțini bani. Astfel, dacă obțin 1-1,2 kg fructe pe plantă, sunt mulțumiți. Acestora le spun că dacă ar încerca să asigure un optim în ceea ce privește hrana și apa, producția obținută cu acest soi s-ar dubla. Una este să obții roșii de 100-150 grame bucata și alta de 200-250 grame!
Despre efectele metodelor de stimulare pentru îmbunătățirea „legării” florilor aplicate în fermele românești, citiți în numărul viitor al revistei Ferma.
Victor LĂCĂTUȘ
Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016
