La începutul lunii octombrie, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin submăsura 4.3 – „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructura de irigații. Explicația prelungirii termenului este numărul mare de solicitări din partea potențialilor beneficiari, dar și “faptul că întocmirea proiectelor finanțate prin sM 4.3 este complexă și de durată, obținerea avizelor necesitând un timp îndelungat”, se arată în documentul oficial al AFIR.
Potrivit Agenției, valoarea totală nerambursabilă a fondurilor disponibile pentru această sesiune este de 218 milioane de euro. Totodată, se precizează că pragul de calitate lunar pentru proiectele care vor fi depuse în intervalul cu care s-a prelungit sesiunea, 1 noiembrie 2015 – 18 decembrie 2015, este de 20 puncte.
Birocrația, în toată splendoarea ei
Oare dificultățile în depunerea și procesarea dosarelor de finanțare apar din cauza numărului mare al solicitărilor primite sau a faptului că Ghidul solicitantului, făcut la repezeală, generează acum destule cerințe și tot atâtea probleme?! „Submăsura 4.3 a fost publicată în luna iulie a acestui an, iar până la 30 septembrie nu era depus nici un proiect pe zona Galați. Motivul este unul cu care s-au obișnuit, deja, fermierii gălățeni: crasa birocrație românească. Pentru documentație se cere un număr mare de acte, avize, acorduri și aprobări care necesită un timp îndelungat, de cel puțin câteva luni. Este de așteptat ca odată ce a fost prelungit termenul de depunere a proiectelor să se înregistreze primele documentații”, ne-a declarat Ion Cazacu, specialist în consultanță tehnică, cel care a consiliat mai multe organizații și federații în întocmirea proiectelor de investiții în sistemele de irigații.
Amenajările din treapta a doua sunt excluse
Dacă se lecturează cu atenție ghidul cu pricina, se poate constata cel puțin o restricție de eligibilitate la depunerea proiectelor. ”Ghidul de accesare a submăsurii 4.3, componenta irigații, condiționează eligibilitatea proiectelor de înscrierea amenajărilor în Anexa VI din Strategia investițiilor în sectorul irigațiilor, elaborată de Ministerul Agriculturii în anul 2011. Acest document programatic cuprinde numai amenajări situate în prima treaptă de pompare, și nici pe acestea în întregime. Este o condiție restrictivă introdusă ad-hoc. Spre exemplu, în cazul FOUAI Câmpia Covurlui, cea mai mare federație din România care administrează o amenajare hidrotehnică de peste 80 de mii de hectare, este inclusă doar zona de luncă, care ocupă o mică suprafață în raport cu întreaga amenajare. Trebuie menționat că pe Terasa Covurlui cinci organizații ale udătorilor și o federație au accesat în sesiunea din 2014 proiecte viabile din vechiul PNDR pe Submăsura 125,a. Oare acele amenajări nu sunt viabile din punct de vedere economic din moment ce au fost aprobate la finanțare și la execuție? Cred că ar trebui să se analizeze mai profund, cu mai multă responsabilitate și să se modifice strategia ministerului Agriculturii, care este lacunară”, a precizat Ion Cazacu.
Un raport scos de la naftalină
Că este așa o dovedește situația sistemului de irigații Terasa Tecuci-Nicorești, situat pe treapta întâi de pompare, dar necuprins în Strategia investițiilor în sectorul irigațiilor a MADR. Am căutat să aflăm misterul acestei omisiuni și iată ce am aflat. În opinia lui Petru Bărceanu, directorul executiv al Filialei Teritoriale Moldova Sud a ANIF, chestiunea este cât se poate de simplă și de… comodă! „Când a fost reabilitată cu bani de la Banca Mondială amenajarea Terasa Nicorești-Tecuci, americanii sau Unitatea de Management a MADR au consemnat într-un raport că aceasta nu este viabilă. Însă în același document se menționează că lucrarea respectivă trebuie revizuită și reevaluată în termen de cinci ani. Or, acest lucru nu s-a întâmplat din varii motive. Când s-a elaborat Strategia investițiilor în sectorul irigațiilor, în anul 2011, cineva de la minister a scos acel raport de la naftalină – că era greu să facă altul actualizat, – a văzut paragraful cu lipsa de viabilitate a sistemului și așa a fost exclusă de la finanțare reabilitarea Terasei Nicorești-Tecuci. Nu știu de ce ne scărpinăm așa cu mâna pe după cap, că ne e lene nouă, acuma, să mai facem o verificare în teren, un raport actualizat și documentat”, ne-a declarat afectat Petru Bărceanu.
Directorul Filialei Teritoriale Moldova Sud a ANIF susține că potrivit aceleiași strategii, din FOUAI Câmpia Covurlui sunt prinse pentru reabilitare și modernizare prin PNDR 2014 – 2020 submăsura 4.3 doar 26 de mii de hectare din cele peste 130.000 ha cât cuprinde amenajarea hidrotehnică gălățeană.
O mare nedreptate
“Mai mare nedreptate ca asta nu știu dacă se putea face!”, a susținut Florian Ciulei, președintele OUAI Tecuci, organizație care administrează o suprafață de 4312 hectare. “Nu știu motivul real! Însă, o posibilă motivație neoficială ar fi că noi am fi avut o investiție cu bani de la Banca Mondială. Însă, de acea finanțare a beneficiat în proporție de circa 90 la sută ANIF și nu organizațiile de udători din amenajare. Atunci a fost o problemă, ne-au scos din proiect (inițial trebuia să beneficieze și OUAI-urile de finanțarea Băncii Mondiale), ne-au dat o sumă fixă de 300 mii de dolari pentru a ne descurca cu ea cum putem. Sunt sigur că Ministerul Agriculturii și ANIF au vrut să scape de noi, de organizațiile de udători, să nu participăm la investiția mare. Atunci ne-au pus să plătim și proiectul de modernizare în OUAI, dar și o taxă de cinci la sută pentru a fi cointeresați de lucrarea de reabilitare. Nouă ne-au ajuns cei 300.000 de dolari fix pentru a moderniza partea de automatizare pentru doar trei din cele cinci stații de pompare ale OUAI Tecuci. E adevărat, ne-am micșorat costurile energetice, dar pe partea hidraulică – motoare, pompe – nu am făcut nimic, că fondurile au fost insuficiente. Acum aș fi avut nevoie ca de aer de acești bani pe noul PNDR submăsura 4.3 – irigații, dar nu suntem eligibili”, este regretul lui Florian Ciulei.
Liderul udătorilor tecuceni a continuat afirmând: “Noi funcționăm din anul 2001 ca AUAI și apoi ca OUAI. {i tocmai cei care funcționează nu au dreptul să se modernizeze, se dirijează banii către tot felul de organizații care nu au funcționat niciodată și probabil nici nu vor funcționa”.
În județul Galați, infrastructura primară de irigații aparține FOUAI Câmpia Covurlui și numai o mică parte, de circa 6%, se află în administrarea ANIF. Întrucât sunt destul de mari problemele, conducerea federației se gândește dacă să predea sau nu infrastructura principală Filialei Teritoriale Moldova Sud a ANIF. Cu atât mai mult cu cât, prin viitorul exercițiu bugetar, vor fi alocate ANIF circa 150 de milioane de euro. Rămâne de văzut cum vor fi cheltuiți banii, ce lucrări de reabilitare a infrastructurii principale sunt propuse și în ce amenajări se vor executa. MADR elaborează proiectul cu lucrările și obiectivele de investiții în irigații și desecare. Până atunci, însă, trebuie elaborate normele metodologice privind aplicarea Legii irigațiilor.
Investițiile sunt necesare
În județul Galați, prioritățile strategiei de investiții în irigații sunt destule. „O problemă desebită se constată în FOUAI Livești, unde infrastructura primară aflată în administrarea Filialei Teritoriale Moldova de Sud a ANIF este nefuncțională. În anul 2013, o organizație a utilizatorilor de apă pentru irigații din această federație a accesat un proiect comunitar în valoare de un milion de euro, iar în acest an, încă două organizații lucrează la documentațiile necesare accesării fondurilor europene”, a susținut Ion Cazacu.
O lucrare de mare interes este promovarea unei investiții prin care să se asigure execuția stației de pompare de alimentare ce va asigura apa de irigații pentru suprafața de 16.343 ha din amenajarea Terasa Tecuci-Nicorești, după ce actuala stație va fi inundată datorită realizării acumulării de la Cosmești. Nota de fundamentare a proiectului, avizată de ANIF, are o valoare estimată de 25.000 mii lei.
REABILITARE PRIN FINANȚARE DE LA BANCA MONDIALĂ
În anul 2004 au început lucrările în amenajarea Terasa Tecuci – Nicorești, conform proiectului ,,Reabilitarea și reforma sectorului de irigații”, constând în modernizarea rețelei de aducțiune și distribuție a apei din domeniul public al statului, din treapta de joasă presiune. Valoarea lucrărilor executate este de 21.119 mii lei. Banca Mondială a finanțat un împrumut de 8 milioane de dolari pentru finalizarea acestui proiect.
În județul Galați s-au înființat 51 OUAI-uri care acoperă o suprafață de 124.160 ha (inclusiv amenajări locale de 2524 ha) din suprafața totală de 137.433 ha amenajate, suprafața preluată fiind deservită de 79 stații de punere sub presiune și administrată de cinci FOUAI-uri pe o suprafață totală de 96.624 ha, care include 31 de OUAI-uri.
