Potrivit datelor prezentate de acesta, cele mai mari suprafeţe sunt deţinute de investitori din Italia – 24,29% din suprafaţa agricolă deţinută de străini, Germania 15,48%, ţările arabe (Irak, Liban, Siria şi Iran) – 9,98%, Austria – 6,13%, Spania – 6,22%, Danemarca – 4,52%, Olanda – 2,4%, Ungaria – 8,17%, Grecia – 2,4%, şi Turcia – 0,78%, iar prin sistemul off-shore sunt cumpărate terenuri de către investitori din Malta, Cipru, Monaco, San Marino şi Luxemburg – 5,91% şi foarte interesaţi de cumpărarea de terenuri agricole în România sunt, la ora actuală, şi investitori din Orientul Mijlociu, în special din Emiratele Arabe Unite.
Cele mai mari suprafeţe agricole deţinute de străini sunt în judeţul Timiş – cca. 133.830 ha în 2011, peste dublu faţă de 2010, când străinii deţineau doar 62.736 ha.
Preţuri duble în 2011
Referitor la preţurile terenurilor agricole din România, Ministrul Agriculturii a precizat că deşi acestea s-au dublat în ultimul an, sunt încă mult mai mici decât în alte state UE. „În 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 de euro, iar în 2011, în zonele favorabile s-au vândut terenuri cu 4.000 până la 5.000 de euro pe hectar.
Asistăm la aproape o dublare a preţurilor, deşi la ora actuală preţurile arabile de bună calitate din România sunt cele mai scăzute din zona Uniunii Europene. Preţurile în ţările dezvoltate din UE ajung în prezent între 10 şi 15.000 de euro pe hectar”, a detaliat Tabără, citat de Agerpres.
Peste 700 de ferme ale străinilor
Potrivit ministrului Tabără, numărul total de exploataţii deţinute de străini a ajuns în 2011 la 709, faţă de 635 în 2010. Cele mai multe sunt în Timiş – 126 ferme, cu 3 mai multe decât în 2010 şi în Arad – 117 ferme, cu 7 mai multe decât anul trecut, în timp ce judeţul Bihor are în acest an 25 de exploataţii străine, faţă de nici una în 2010.
Topul zonelor agricole din România
18% din totalul suprafeţei agricole a României se află în zona Munteniei şi în judeţul Ilfov, regiune care, cu aproape 2,4 mil. ha de teren agricol, este cea mai importantă zonă agricolă a ţării. Judeţul Ilfov deţine 62.000 ha, adică aproape 0,5% din terenul agricol al ţării.
În clasamentul zonelor agricole din România se află, la mică distanţă, Regiunea Sud-Est, cu aproape 2,2 mil. ha (16,5% din total) şi cea de Nord-Est, unde sunt 1,94 mil. ha, (14,6%), potrivit datelor Recensământului General Agricol (RGA) 2010.
Zone agricole importante sunt şi în Regiunile Nord-Vest – 1,8 mil. ha (13,6%) şi Vest – 1,73 mil. ha (13%), iar ceva mai puţin teren agricol este în Regiunile Centru şi Sud-Vest Oltenia, care deţin în jur de 1,6 mil. ha fiecare, reprezentând 12,2%, respectiv 12% din suprafaţa agricolă a ţării.
În ceea ce priveşte terenul arabil, clasamentul zonelor cu cele mai întinse suprafeţe arată, potrivit datelor RGA 2010, astfel: Regiunea Sud Muntenia – 1,86 mil. ha, Regiunea Sud-Est – 1,72 mil. ha, Regiunea Nord-Est – 1,2 mil. ha, Regiunea Sud-Vest Oltenia – 1,15 mil. ha, Regiunea Vest – 1 mil. ha, Regiunea Nord-Vest – 792 mii ha şi Regiunea Centru – 528 mii ha, iar judeţul Ilfov are peste 57.000 ha teren arabil.
Potrivit RGA 2010, terenul agricol utilizat în România se ridică la aproape 13,3 mil. ha, din care 8,3 mil. ha arabil, 4,5 mil. ha păşuni şi fâneţe, cca. 317 mii ha culturi permanente şi peste 181 mii ha grădini familiale.
ŞTIRI
Cele mai bune investiţii
Aproape 50 de ţări, între care şi România, sunt ţinte de investiţii pentru peste 1.000 de corporaţii multinaţionale pe domeniul pieţii funciare, marii giganţi considerând plasamentele în terenuri cele mai sigure investiţii în acest moment, iar state ca Italia, Olanda sau Danemarca au politici naţionale de intensificare a investiţiilor în terenuri din zone cu potenţial, a spus, recent, ministrul Agriculturii.
„Solicitarea de a cumpăra terenuri agricole este un fenomen care se accentuează tot mai mult la această dată”, a spus, citat de Agerpres, Tabără, care a recunsocut că „nu mai putem face mare lucru la această dată”, dar susţine că singurul pericol de a vinde terenul agricol românesc străinilor este că aceste terenuri nu sunt valorificate prin producţie, ci sunt păstrate doar ca investiţii valorice.
„Stimulent” pentru arendare
Taxa pe pârloagă ar putea fi aprobată de Guvern, în regim de urgenţă, până la jumătatea lunii decembrie, a anunţat ministrul Agriculturii, care le-a sugerat celor care vor să scape de taxă să arendeze.
„Această măsură nu se va duce doar către deţinătorii persoane fizice, ci inclusiv către cei publici, de la căi ferate, şosele, respectiv către toate terenurile intra şi extravilan. Sunt foarte mulţi deţinători care nu sunt foarte avuţi şi nu îşi vor permite aceste sancţiuni, dar asta nu înseamnă că trebuie să păstreze terenul în afara circuitului agricol. Există la ora actuală şi alte căi de introducere în circuitul agricol, prin arendare sau concesiune”, a spus Tabără, citat de Agerpres.
