Un Sauvignon Blanc din 2010, comercializat sub brandul „V”, a fost desemnat cel mai bun vin alb, în vreme ce un Cabernet Sauvignon din 2009, produs de Fine Wine Lacerta Winery, a cucerit medalia de campion la secţiunea vinuri roşii.

Cei mai buni oenologi din ţară, în frunte cu Dorin Popa, preşedintele juriului, au stabilit ierarhia concursului desfăşurat în incinta Centrului Regional de Afaceri, după ce în prealabil au fost degustate toate cele 128 de probe intrate în competiţie.

Departajarea a fost destul de dificilă, întrucât toţi producătorii s-au prezentat la un nivel superior. Practic, nu a existat sortiment de vin care să fie mai jos de bronz. Regulamentul nu a permis însă medalierea tuturor soiurilor, ci doar 30 la sută din ele. Între aur şi argint diferenţa a fost de numai un punct.

„Au fost producători care meritau să fie premiaţi, dar standardele OIV (Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului – n.r.) nu ne-au permis acest lucru”, ne-a explicat Dorin Popa, care este şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR).

Acesta a făcut la final o scurtă analiză a celor mai apreciate vinuri la ediţia cu numărul şase a Concursului Naţional. „Acel Sauvignon Blanc s-a impus prin prospeţime şi fructuozitate, o armonie deosebită. În schimb, câştigătorul de la secţiunea vinuri roşii era un soi excepţional integrat, un roşu corpolent dar nu astringent, se simţea nuanţa aceea de vanilie şi scorţişoară, chiar de ciocolată.

Era un vin bogat, matur educat, ajuns la apogeul de consum. Şi, mai ales, avea foarte multă armonie în gust, aspect extrem de important, iar mirosul era curat, fără alte ingerinţe”, a constatat specialistul.

Toate soiurile de vin participante au fost produse într-o cantitate minimă de 3000 litri, criteriu impus de la bun început de organizatori pentru a evidenţia caracterul comercial.

La categoria băuturi distilate, câştigător a fost desemnat Vincon Vrancea, cu vinarsul Jad XO vechi de 28 de ani. „Focos ca şi culoare, cu nuanţele sale expansive de coniac, acesta a adunat atâţia ani şi atâta complexitate încât frumuseţea lui este evidentă”, remarca oenologul Dorin Popa.

Revanşa vinului roşu

Potrivit acestuia, în ultima vreme a început şi la noi să fie tot mai apreciat vinul roşu. „Dacă înainte românii preferau vinul alb în proporţie de 70 la sută şi doar 30 la sută vinul roşu, în prezent consumul de vin roşu a crescut la 40 la sută.

În curând se va ajunge la un echilibru perfect, pentru că vinul roşu are acest apelativ de aliment şi terapie, conţine polifenoli, care previn inflamaţiile şi formaţiunile canceroase, resveratrol, o substanţă care prelungeşte viaţa”, ne spune prim-vicepreşedintele ADAR.

La salonul de vinuri de la Timişoara au participat 25 de producători autohtoni, branduri consacrate sau mai puţin cunoscute marelui public, dar şi companii din Austria, Italia, Croaţia, Bulgaria şi Republica Moldova.

În anul în care au obţinut cea mai importantă distincţie pe plan internaţional, Cramele Recaş au revenit la Vinvest, după o lungă perioadă de absenţă. Nu au lipsit nici ceilalţi mari producători de vin din România: Murfatlar, Cotnari, Jidvei.

Premiere absolute

Aşa cum remarca şi Lucia Pîrvu, organizatorul evenimentului de la Timişoara, ediţia din acest an a venit cu o serie de noutăţi menite să dinamizeze piaţa viti-vinicolă. „În premieră naţională a avut loc o bursă a vinurilor, în cadrul Wine Brokerage Event.

Astfel, oameni de afaceri de la noi, producători de vinuri sau din sectorul accesoriilor şi serviciilor conexe, au putut încheia parteneriate cu reprezentanţi ai unor companii din Serbia, Croaţia, Austria şi Republica Moldova. Aşteptăm ca discuţiile acestea să se şi finalizeze.

De asemenea, împreună cu Institutul Multimedia Româno – Elveţian, am organizat o demonstraţie pentru cea mai nouă metodă de marketing în România privind utilizarea codurilor bidimensionale.

Prin intermediul acestora, consumatorul poate obţine imediat detalii despre soiurile de vin sau informaţii referitoare la asezonarea cu meniul potrivit, prin simpla citire cu un telefon mobil conectat la internet”, ne-a precizat oenologul Lucia Pîrvu, directorul Vinvest.

În paralel cu degustarea, la eveniment au avut loc demonstraţii gastronomice, puse în scenă de maestrul bucătar Antonio Pasarelli, iar în standurile exterioare au fost expuse produse tradiţionale româneşti, „pentru că un vin bun se pune în valoare cu bucate alese”, aşa cum remarca amfitrioana manifestării de la Timişoara.

De asemenea, tombolele cu „premii lichide” au stârnit imaginaţia şi interesul vizitatorilor, cea mai atractivă dintre ele oferind norocosului câştigător o cantitate de vin egală cu propria sa greutate! A existat şi un premiu constând într-un sejur de zece zile în Grecia, în timp ce pentru profesionişti organizatorii au pus la bătaie un utilaj de vinificaţie.

Din toamnă, organizatorii Vinvest îşi vor extinde, în premieră, activitatea şi la Bucureşti, unde va avea loc primul Salon Internaţional al Vinului, la Romaero, în perioada 27-30 octombrie.

INSTRUMENT DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA FRAUDEI

Printre temele abordate la Vinvest 2011 s-a numărat şi trasabilitatea vinului, în acest sens fiind adus în discuţie proiectul elaborat de Banca Mondială şi Ministerul Agriculturii, prin intermediul Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti şi Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală, în colaborare cu trei dintre marii producători români de vinuri, Cramele Recaş, Murfatlar şi Cotnari.

Astfel, începând chiar din toamna acestui an, când va deveni operaţională aplicaţia, se va putea determina cu exactitate parcursul tuturor produselor şi subproduselor de pe filiera vitivinicolă, sistemul informaţional răspunzând cererii de supraveghere a trasabilităţii vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) şi a celor cu indicaţie geografică (IG).

„Informatizarea trasabilităţii conduce la protecţia producătorilor serioşi şi sănătoşi de struguri şi de vin din România”, consideră Dan Boboc, preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR) şi directorul proiectului.

Organismul care va administra şi va distribui acest soft va fi Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), cel care coordonează vinurile cu denumire de origine controlată şi cele cu indicaţie geografică.

CONCURENŢĂ DIN EMISFERA SUDICĂ

„Noi suntem într-o competiţie cu lumea nouă a vinurilor, ţări precum Chile, Australia, Africa de Sud, care aduc pe piaţa europeană vinuri de calitate la un cost de doar 2-3 euro. La acelaşi preţ, şi noi putem furniza vinuri foarte bune.

Avem în schimb avantajul comerţului intracomunitar. Suntem în spaţiul european, deci transportul este mult mai bine asigurat. Aşadar, putem să ne ducem spre această nişă.

Pe de altă parte, produsele noastre sunt foarte bine apreciate la târgurile internaţionale. Am avut şi şansa de a fi găsit investitori străini din ţări cu tradiţie, precum Italia, Franţa, Spania, care au cumpărat în România vie şi au făcut crame, iar acum vând sub brandurile lor vinuri produse în România. Asta este o bună imagine pentru noi.

Deci există premize, avem perspective, totul e să ştim cum manageriem tot sistemul acesta. Altfel riscăm să ne umplem de pet-uri sau de vin vărsat”, e de părere Dan Boboc, care crede că piaţa se va stabiliza în curând. „Se va alege calitatea. Dar pentru asta trebuie să ajutăm consumatorul prin sistemele acestea de supraveghere a producătorilor”, spune preşedintele ADAR.

În România sunt cultivate aproximativ 180 mii ha de teren cu viţă-de-vie, din care 120 mii ha cu vii performante. Ca o comparaţie, în Republica Moldova sunt 300 mii ha de viţă-de-vie, deşi suprafaţa acestei ţări este de şapte ori mai mică decât cea a României. Iar 80 la sută din producţie ajunge pe piaţa rusă!