Simona Rafailă a împlinit de curând 18 ani şi şi-a ales deja calea.
„Poţi să scoţi ciobanul din stână, da’ nu poţi să scoţi stâna din cioban”, scria Simona într-o postare pe una dintre platformele populare de social media, exprimându-şi astfel întregul ataşament faţă de meseria pe care a ales să o practice încă de la o vârstă foarte fragedă. De fapt, a crescut printre animale şi nici nu-şi putea închipui că va face altceva în viaţa de adult decât ceea ce face în prezent. Chiar dacă abia şi-a sărbătorit majoratul şi încă merge la şcoală, Simona e hotărâtă să continue pe acest drum bătătorit de părinţii şi bunicii săi.
Fermă zootehnică mixtă
Familia sa a venit tocmai din ţinutul Bistriţei şi s-a stabilit în Câmpia Banatului, la Sânpetru Mare, o localitate situată la extremitatea de nord-vest a judeţului Timiş, unde iernile sunt ceva mai blânde. De altfel, prima ninsoare din această iarnă a căzut fix pe 9 ianuarie, când s-a nimerit să ne aflăm şi noi în fermă.
Împreună cu două dintre surorile sale mai mari se ocupă de zootehnie, în timp ce o altă soră cultivă legume în solarii. „Avem 600 de oi adulte, 60 de vaci pentru lapte, 20 de capre, 12 măgari şi cinci cai”, ne-a dezvăluit Simona, nu înainte de a ne asigura că responsabilitatea pentru creşterea ovinelor îi revine în totalitate.
Viața de fermieră, între şcoală şi stână
„De când mă ştiu sunt printre animale. Îmi place ceea ce fac şi o fac cu pasiune. Sincer, nu mă văd făcând altceva. Chiar dacă mi-e puţin mai greu pentru că trebuie să merg la şcoală după-amiaza, mă descurc. Mai am doi ani şi apoi vreau să mă duc la facultate la Timişoara”, ne-a mărturisit tânăra ciobăniţă. Toţi colegii, chiar şi profesorii, o întreabă dacă nu se plictiseşte toată ziua cu oile pe păşune. Asta mai mult vara se întâmplă, căci pe timpul iernii stă de regulă prin saivane. „Pentru mine, însă, e o plăcere, mă relaxează”, le răspunde ea cu sinceritatea care o caracterizează.
Cu gândul la facultate
Pentru că timpul este ceva relativ la stână iar dimineţile o solicită cel mai mult (vara se trezeşte la ora 4 pentru a mulge oile!), Simona a ales să facă liceul la seral, întrucât, spune ea, numai aşa putea continua şcoala. Ambiţioasă cum este, şi-a propus apoi să dea la facultate, având ca obiectiv stabilit deja să devină inginer zootehnist, după care să facă şi un curs de tehnician veterinar. Cu siguranţă nu-i va fi greu, având în vedere că are multă experienţă practică acumulată până în prezent. Petrecând atât de mult timp printre animale, ştie foarte multe despre patologia ovinelor. Face tratamente, asistă la fătări, furajează, e ca şi cum şi-ar fi obţinut calificarea la locul de muncă.
7,5 lei litrul de lapte!
Laptele crud colectat de la vaci este procesat în fermă. În schimb, laptele de oaie ajunge la un procesator local, care la rândul său face brânzeturi pe care apoi le vinde în zona Sibiului. Familia Rafailă primeşte 7,5 lei pe litrul de lapte. „La o mulsoare colectăm în jur de 65-70 litri de lapte. Dar abia după înţărcatul mieilor. Iar anul acesta Paştele cade mai târziu, ceea ce înseamnă că abia din luna mai vom putea valorifica laptele de oaie. Acum este perioada fătărilor”, a ţinut să sublinieze tânăra ciobăniţă.
Mielul de Paști
La momentul vizitei noastre în fermă se aflau deja peste 160 de miei iar aşteptările familiei Rafailă erau ca la Paşti să poată vinde măcar 300 de miei. „Anul trecut, am dat cam 200 de miei. Pentru că o parte i-am reţinut pentru împrospătarea turmei. Înainte am mai vândut şi traderilor, dar nu prea se merită”, argumentează aceasta. De obicei, mieii sunt vânduţi la poarta fermei dar şi prin pieţe. Şi-au format deja o clientelă şi lumea îi caută când se apropie sărbătorile pascale.
Cerere mare de caşcaval
De procesarea laptelui de vacă se ocupă sora sa, Diana. „Avem Bălţate şi Red Holstein, de la care mulgem cam o sută de litri pe zi şi aproape toată cantitatea colectată o procesăm. Facem de obicei caşcaval, brânză dulce, telemea şi caş. Cererea e mare. Cel mai căutat e caşcavalul. Noi îl dăm cu 40 de lei kilogramul. Şi telemeaua puţin sărată se vinde bine. Facem şi livrări la domiciliu. Avem deja clienţii noştri. Pentru un kilogram de caşcaval folosim în jur de 10 litri de lapte, dar la telemea e suficient 4-5 litri de lapte”, ne-a explicat Diana.
Procesare în regim propriu
Până în 2022 laptele era livrat în totalitate celor de la Olympus. Dar pentru că la un moment dat au avut probleme cu aflatoxina, contractul a fost întrerupt. Această nefericită întâmplare a fost până la urmă un lucru pozitiv pentru că abia atunci familia Rafailă a realizat potenţialul procesării în regim propriu. Dacă totul decurge conform planurilor, din 2025 ar trebui să se apuce şi de producţia de brânzeturi din lapte de oaie.
În obiectiv, ferma de capre
Un alt obiectiv al familiei Rafailă ar fi creşterea efectivului de caprine. „Poate reuşim să accesăm şi un proiect european. Dar pentru asta ar trebui să ajungem la un minim de 100 de capete. Ne gândim să producem lapte şi poate să deschidem şi o linie de dozatoare pe care să le amplasăm la oraş”, ne-a declarat foarte încrezătoare ciobăniţa de 18 ani.
Până una-alta, însă, pe lista de priorităţi a acesteia se află extinderea turmei de oi. Anul trecut, familia Rafailă a achiziţionat 65 de oi gestante, pentru a creşte valoarea genetică a efectivului, iar visul Simonei este să ajungă să deţină o mie de mioare. La cât de hotărâtă pare, sunt convins că e doar o chestiune de timp…
Laptele de măgăriţă, o afacere „cu cârlig”
Mai nou, în ferma de la Sânpetru Mare este valorificat şi laptele de măgăriţă. „Avem zece măgăriţe, cu pui cu tot, şi doi măgari. Pentru că am văzut că există cerere, ne-am propus să ne dezvoltăm şi în direcţia asta. Avem deja clienţi cărora le vindem lapte de măgăriţă. Pentru că se zice că ar avea calităţi deosebite pentru sănătatea omului, e şi mai scump. Un litru se vinde şi cu o sută de lei. Poate fi o afacere foarte profitabilă. Numai că nu poţi să obţii cantităţi mari de lapte de la o măgăriţă. De aceea e nevoie de un efectiv mai mare de animale pentru a fi rentabil”, mi-a confirmat Simona ceea ce ştiam deja. De la cele trei măgăriţe pe care le mulge în prezent colectează în jur de 2 litri şi jumătate de lapte pe zi.
„De când mă ştiu sunt printre animale. Îmi place ceea ce fac şi o fac cu pasiune. Sincer, nu mă văd făcând altceva.” –SIMONA RAFAILĂ, Tânără fermieră în jud. Timiș
