Este sărbătorit pe 27 decembrie în a treia zi de Crăciun. Numele Ștefan este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”.
În România, aproximativ 515.000 de creștini îşi sărbătoresc onomastica de sărbătoarea Sfântului Arhidiacon Ştefan.
Tradiția spune că sfântul îi ajută pe bolnavi și pe cei care se judecă de multă vreme, iar în această zi persoanele trebuie să se împace!
Sfântul a fost acuzat de blasfemie și ucis cu pietre
Sfântul Ștefan, primul dintre diaconi, ales la propunerea Sfinților Apostoli, a fost întâiul mucenic ce și-a dat viața pentru credință.
L-a cunoscut pe Mântuitorul Iisus, la picioarele căruia a făcut adevărata școală a credinței și înțelepciunii. El a fost martorul Învierii Domnului și Înălțării Sale la cer, dar și al Pogorârii Duhului Sfânt. Pentru că el predica aceste adevăruri, a stârnit furia fariseilor și a conducătorilor evrei care îl doreau mort.
De aceea, l-au acuzat în mod fals de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumnezeu și a fost judecat și omorât cu pietre.
Fiindcă era un adevărat creștin, el i-a iertat pe cei care l-au ucis, întocmai ca Iisus Hristos, spunând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.
Iar Dumnezeu a ascultat rugăciunea Sfântului Ştefan.
Tradiții și obicieiuri
- În această zi, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere care poartă numele mucenicului Ştefan;
- Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi, sau o candelă nouă aprinsă;
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan, în forme rotunde, dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere de albine.
Dulciurile, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
