Principalele efecte negative ale bolii sunt scăderea drastică a calității și cantității producției, marcate de diminuarea cu până la 50% a sucrozei din rădăcini, creșterea nivelului de impurități în recoltă (procesul de extragere a zaharurilor fiind, drept urmare, îngreunat), și scăderea rezistenței rădăcinilor la depozitare peste iarnă, accentuată prin riscul major de atac al putregaiurilor și altor boli de depozite.
Cercosporioza sfeclei de zahăr (Cercospora beticola) . Sursa foto: Adobe Stock Photos
Nu confundați cu alternarioza!
Semnele infecției cu patogenul Cercospora beticola nu trebuie confundate cu cele ale alternariozei (Alternaria spp.) sau cu ale bacteriozelor, cum este pătarea frunzelor, de aceea este recomandată analiza atentă a masei foliare, înainte de alegerea tratamentului.
Petele circulare, de culoare maro, cu margini purpurii, specifice cercosporiozei, apar mai întâi pe suprafața frunzelor mature, după care se extind treptat către cele tinere. Aceste pete se disting de celelalte afecțiuni prin mărimea mai redusă a leziunilor, în centrul cărora se dezvoltă picnidiile ciupercii. În timpul perioadelor de umiditate ridicată, sporulează iar, producând infecția secundară, care dă aspectul unei pânze de păianjen pe frunză. În stadiul avansat al bolii, petele se unifică între ele, țesuturile afectate se necrozează, ajungându-se și la defoliere completă în cultură.
Condiții meteo favorabile
Climatul temperat-continental al țării noastre este favorabil pentru dezvoltarea patogenului, mai ales în perioadele cu regim pluviometric ridicat (generat de ploi abundente sau irigații). Boala se dezvoltă în condiții atmosferice create de un grad mare de umiditate și temperaturi peste 18°C. Cele mai agresive atacuri se produc începând cu luna iunie, când boala se manifestă în doar 10 zile din momentul infecției, iar petele pe frunze sunt ușor de observat.
Cercosporioza sfeclei de zahăr (Cercospora beticola) . Sursa foto: Adobe Stock Photos
Prevenire. Protecție. Eradicare
Dintre lucrările agrotehnice efectuate corect și la timp, cea mai eficientă soluție rămâne folosirea fungicidelor cu substanțe active a căror eficacitate este recunoscută împotriva cercosporiozei la sfecla de zahăr. SEKVENCA este un astfel de fungicid cu triplu efect: preventiv, curativ și eradicativ. Produsul are un caracter puternic antisporulant, care inhibă dezvoltarea fungilor. Poate fi utilizat și în primele faze ale infecției, după germinarea sporilor pe suprafața plantei, unde stopează atacul și limitează pagubele.
Substanța activă, difenoconazol (250 g/l), are o absorbție rapidă, cu dublu mod de acțiune: sistemic și translaminar. Datorită formulării superioare a produsului SEKVENCA (concentrat emulsionabil EC), difenoconazolul este translocat acropetal prin vasele lemnoase către toate organele plantei, inclusiv la nivelul frunzelor tinere.
Cercosporioza sfeclei de zahăr (Cercospora beticola) . Sursa foto: Adobe Stock Photos
Efect de durată
Un avantaj important altratamentului cu SEKVENCA este perioada îndelungată în care produsul rezistă pe frunze, precum și compatibilitatea ridicată cu alte fungicide, fiind un fungicid excelent în programul de management al rezistenței.
Se pot aplica cel mult două tratamente cu SEKVENCA pe sezon, de la stadiul de 5 -10 frunze reale până la dezvoltarea rădăcinii (BBCH 39 – BBCH 49), în doză de 0,4 l/ha, la interval de 10-28 de zile, cu timp de pauză 28 zile. Pentru o retenție superioară a substanței pe frunză și o absorbție îmbunătățită, se recomandă utilizarea produsului împreună cu adjuvantul DESIGNER.
Află detalii suplimentare despre produsul inovator Sekvenca!
Pentru detalii suplimentare, contactați reprezentanții de vânzări Kwizda Agro Romania +40 37 208 97 00
un articol de
KWIZDA AGRO ROMANIA
Mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro
