O catastrofă!

Gheorghe Lămureanu a recoltat culturile de toamnă amplasate în zonele neirigate. „Rezultatul:  catastrofă!”, apreciază constănţeanul. Şi dezvoltă, explicând: „Am recoltat orzul, am recoltat mazărea, am recoltat rapiţa pe terenurile neirigate: O catastrofă! La mazăre am obţinut două tone şi speram să facem cinci!; la rapiţă speram să facem patru tone şi facem două; la orz nădăjduiam la cinci tone şi am făcut trei în medie la hectar!”

„Am pus culturi intensive la irigat. Am dat a treia apă la porumb şi floare!”

Norocul lui este că mai are o jumătate din suprafaţă, cam în jur de 500 de hectare, amenajată la irigat. Staţiile de pompare au motoarele fierbinţi încă din 15 aprilie, de când s-a declanşat campania de udare a culturilor.

Marea lui speranţă sunt semănăturile de primăvară. „Udăm porumbul, floarea soarelui, soia şi nişte legume. Le-am pus la timp: 80 de hectare de porumb de sămânţă, 20 ha de porumb convenţional, am 50 ha de soia şi floarea soarelui lot de hibridare pentru producerea de sămânţă.

De asemenea, am 100 ha de grâu lot semincer.

Am pus culturi intensive la irigat. Dar cheltuielile sunt pe măsură, dacă am încheiat a treia apă la porumb şi la floarea soarelui, vă daţi seama de seceta din Dobrogea!”, subliniază fermierul din Agigea.

„După mine, e un aranjament între marii traderi ca să nu dea mai mult de un leu pe kilogramul de grâu!”

Pe fondul secetei pedologice şi al arşiţei atmosferice severe, agricultorul susţine că sezonul agricol va fi „catastrofal” pentru mai mult de jumătate dintre fermierii constănţeni, având în vedere recoltele slabe şi preţurile extrem de mici la valorificare.

„Am cumpărat kilogramul de îngrăşăminte cu 5 lei , în medie, şi kilogramul de grâu se comercializează cu mai puţin de un leu! Trebuie să vinzi peste 5 kg de grâu ca să cumperi un kg de substanţe chimice complexe! De cele mai multe ori, producătorul iese în pagubă. Câştigă samsarii care iau de aici şi duc dincolo… Ei fac preţul! După mine, e un aranjament între marii traderi ca să nu dea mai mult de un leu pe kilogramul grâu!”, ne… lămureşte Gheorghe Lămureanu.

Fermierul a încheiat contracte de livrare. „Noi aici, în gura Portului, ne descurcăm, nu mai plătim transportul. Am vândut că am avut contracte. După mine, care am aproape 50 de ani de de când lucrez în agricultură, cel mai bun preţ e cel pe care-l încasezi! Cine a oprit anul trecut producţia a făcut o mare greşeală, s-a văzut limpede, nu a dat grâul cu 1,8 lei kilogramul, îl dă acuma cu 80 de bani!”, susţine fermieul din Agigea.

„La grâu, nu scot nici arenda pentru oameni!”

Disperarea agricultorilor dobrogeni nu are margini. Gheorghe Lămureanu a dat exemplul unui fermier din comuna Peştera: „«Dle Lămureanu! – mi-a zis -, nu scot nici arenda pentru oameni! Fac 8-900 kile de grâu la hectar şi preţul nu-i nici măcar un leu kilogramul!» Şi în zonă, pământul e mai bun ca la noi, la Agigea”.

“Mă întreb dacă mai are rost să înfiinţez culturile de toamnă?”

Dezamăgit de tot ce se întâmplă în agricultură, de schimbările climatice tot mai agresive şi de lipsa  măsurilor pe care ar trebui să le ia Guvernul, unii fermieri sunt pe pragul de a renunţa. Iată ce scrie Ionuţ Adrian, producător agricol, pe o reţea de socializare: “Cunosc mulţi fermieri care sunt în prag de faliment printre care şi eu. Cu 4-5 tone la grâu ieşi în gaură. Nu a plouat deloc din mai; e secetă mare, la porumb nu ştii dacă faci 3-4 tone la hectar; ieşi în gaură şi mai tare! Chiar mă întreb dacă mai are rost să bag bani să înfiinţez culturile de toamnă?” Şi încheie ironic: “Mulţumim celor care au decis să salveze agricultura din Ucraina şi să omoare agricultura din România!”

„Am renunţat şi mă felicit; situaţia este groaznică!”

În schimb, alţii au închis afacerea! Fane Duţu, din Constanţa, scrie că „Am renunţat anul trecut după o muncă de 30 de ani. Aveam 400 de oi şi 40 de vite, plus 100 ha. Acum mă felicit, situaţia este groaznică!”

Marian MUŞAT