Secara se cultivă cu succes şi ca plantă de nutreţ verde, fân sau în amestec cu măzărichea sau mazărea la formarea borceagului de toamnă.
Soiul autorizat în prezent este Suceveana, plus alte soiuri din import.
Compoziţia chimică a boabelor de secară: 10,2-19,4% proteine, 47,8-63,0% amidon, 1,5-2,3% grăsimi, 1,9-2,4% cenuşă.
Tehnologia de cultivare:
Rotaţia. Nu este pretenţioasă faţă de planta premergătoare, putându-se cultiva şi în monocultură. În zonele mai umede şi reci se cultivă după cartoful timpuriu şi semitârziu, după grâu şi plante furajere. Pe solurile nisipoase bune rezultate şi obţin după fasoliţă, porumb, pepeni, lupin alb îngropat ca îngrăşământ verde.
Fertilizarea: Consumul specific pentru 100 kg boabe şi producţia secundară aferentă este de 2,7 kgN, 1,6 kg P2O5, 3,0 kg K2O. Dozele de îngrăşăminte pe solurile sărace sunt de 60-80 kg/ha N, 70-90 kg/ha P2O5 şi 50-90 kg/ha K2O, iar pe solurile cu fertilitate mijlocie sunt: 50-60 kg/ha N, 60-70 kg/ha P2O5, 45-50 kg/ha K2O.
Sămânţa şi semănatul: se folosesc loturile de sămânţă cu puritatea fizică de 98%, germinaţia de peste 90%, fără scleroţi de Claviceps purpurea.
• Epoca de semănat: 15 septembrie – 15 octombrie.
• Densitatea de semănat: 400-450 b.g./mp, care se realizează cu 140-160, kg/ha.
• Distanţa între rânduri: 12,5 cm, iar adâncimea de semănat: 3-5 cm. Seminţele semănate prea adânc răsar cu întârziere, plantele sunt firave şi nu înfrăţesc şi vor fi expuse atacului de fuzarioză.
Click AICI şi află care sunt primele cereale care se însămânţează toamna!
OVĂZUL DE TOAMNĂ
Avena sativa L este importantă atât ca furaj concentrate pentru animale, cât şi în alimentaţia omului. Planta are capacitate foarte bună de a valorifica solurile cu fertilitate redusă din regiunile umede, precum şi a îngrăşămintelor.
Cultivarea de toamnă elimină dificultăţile de cultivare în primăvară din cauza umidităţii în exces ce nu permite semănatul la vreme, întârzierea influenţând şiştăvirea boabelor în verile fierbinţi şi secetoase.
În lume se cultivă dominant soiurile de ovăz de primăvară, aria de răspândire a ovăzului de toamnă pe glob este mai restrânsă, cultura este privită cu reţinere, din cauza rezistenţei scăzute la ger.
În ţara noastră a fost creat soiul de ovăz de toamnă Florina, dar nici acest soi nu a depăşit plafonul de rezistenţă la ger de -9…-11oC.
În prezent, există tendinţa de extindere a culturii ovăzului de toamnă în toate zonele cu ierni mai blânde, prevenind consecinţele modificărilor climatice actuale.
un articol de
IOAN BORCEAN
