Schimbările climatice se pot manifesta prin:
• secetă excesivă, arșiță și inundații;
• variații mari de temperatură între zi și noapte;
• dereglări de anotimpuri (ianuarie – februarie cald; aprilie – mai rece);
• lipsa stratului de zăpadă;
• vânturi puternice și uscate etc.
În astfel de situații este necesar să fie urmărite cu mare atenție prognozele METEO pentru a prinde momentul prielnic pentru fiecare lucrare agricolă.

13 MĂSURI NECESARE ÎN CÂMP

1. Întrucât factorul determinat al producției agricole este apa din sol, este necesar ca solul să fie considerat o magazie care captează fiecare picătură de apă din precipitații și barează orice cale de pierdere a acesteia. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat cât mai puțin, numai la umiditatea optimă, cu utilaje ușoare care nu produc tasarea – compactarea solului iar procesul de afânare să se realizeze, în principal, prin scarificare, afânare pe verticală fără întoarcerea brazdei.
2. Este important ca solul să beneficieze de cantități importante de materie organică (cca 10 t/ha/an). Materia organică acumulează cu 20% mai multă apă. Din materia organică se formează humusul care asigură realizarea unei structuri glomerulare stabile și care acumulează de 4-6 ori mai multă apă, întârziind cu 2 săptămâni apariția secetei.
3. Sunt necesare asolamente cu 5-6 culturi din care să nu lipsească leguminoasele anuale, dar și sola săritoare cu graminee și leguminoase perene. Prin aceasta se refac fluxurile naturale, se stimulează activitatea microbiologică din sol, se creează condiții pentru toate formele de fixare a azotului în sol.
4. Prezența perdelelor forestiere de protecție poate diminua semnificativ efectul diverșilor factori meteorologici nefavorabili culturilor agricole.
5. Pentru perioadele cu topirea zăpezilor sau ploi torențiale este indicat să se amenajeze lacuri artificiale care aumulează surplusul de apă, prevenind colmatarea canalelor și a șanțurilor de scurgere a apei, inundarea culturilor agricole și a localităților și asigurând o sursă importantă de apă pentru irigația gravitațională.
6. Se vor folosi specii de plante și din soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă, tolerante sau rezistente la stresul hidric și termic, capabile să acumuleze substanță organică, cu consum redus de apă.
7. Atenție la densitatea culturilor! Se va porni cu denistăți mai mici, dar bine repeartizate în spațiu, fără goluri în care pot crește buruienile. În lanurile compacte se menține o atmosferă umedă care reduce procesul de evapotranspirație.
8. Fertilizarea culturilor agricole se va face cu doze moderate de îngrășăminte, urmând ca pe parcursul vegetației să se suplimenteze dacă sunt condiții climatice favorabile, folosindu-se și sistemul de fertilizare foliară.
9. Atenție deosebită la reducerea gradului de îmburuienare, buruienile fiind mari consumatoare de apă și elemente nutritive.
10. Pentru asigurarea biodiversității se va practica sistemul de culturi intercalate, de benzi înierbate, sistemul agroforestier etc.
11. Se vor lua măsuri ca terenul să fie permanent verde, pentru o bună valorificare a energiei solare cu formarea de masă vegetală până toamna târziu și pentru sechestrarea CO2. În zonele irigate se va practica sistemul culturilor duble pentru boabe sau siloz iar la neirigat, sistemul de îngrășăminte verzi, culturi intermediare și chiar îmburuienarea după dezmiriștire. Prin aceasta se valorifică îngrășămintele neconsumate de cultura principală, se evită levigarea nitraților și se asigură o bună protecție a solului.
12. O bună valorificare a apei și a elementelor nutritive din sol se poate realiza prin folosirea micorizelor prin care se asigură un raport simbiotic între unele ciuperci și rădăcinile plantelor. Plantele furnizează hidrați de carbon și primesc în schimb apă, azot, fosfor și alte substanțe nutritive și substante bioactive.
13. Totodată, agricultura trebuie să participe la reducerea gazelor cu efect de seră prin reducerea combustibililor fosili și extinderea combustibililor regenerabili, prin buna gestionare a gunoiului din zootehnie și a emanațiilor de gaze de la animalele rumegătoare (bovine, ovine, caprine). În acest fel se poate desfășura o activitate agricolă eficientă chiar și în condițiile schimbărilor climatice.

PUTEM ECONOMISI APA ȘI ENERGIA. AFLĂ CUM!

Sistemele de irigare sunt eficiente prin nivelul ridicat al recoltelor obținute și, mai ales, prin stabilitatea producției agricole în anii cu schimbările climatice nefavorabile.
Eficiența irigației este condiționată în special de modul cum se gestionează apa și, în primul rând, de energia electrică destul de scumpă.
Iată cum putem face economii de apă și energie!

Problema poluării mediului a devenit o preocupare a întregului mapamond. Frecventele schimbări climatice, tot mai evidente, au influență nefastă în toate sectoarele de activitate.

un articol de
VASILE POPESCU