„Încă nu am finalizat campania de recoltare (n.r. – mijlocul lunii octombrie), eu nu am suprafaţă mare, dar o am împărţită în mai multe parcele. Pe cele cu soluri mai grele producţiile au fost foarte scăzute. Niciodată în cei 44 de ani de agricultură nu am recoltat sub 1.000 de kilograme la porumb la hectar!”, ne-a declarat Samson Popescu.
MA fost ceva mai bine în… „triunghiul de aur”
„În schimb pe Cărpiniş, până aproape de Lovrin şi Sânnicolau Mare, unde i se spune triunghiul de aur al Banatului, recolta obţinută a fost ceva mai bună. S-a cunoscut enorm, nu cantitatea de precipitaţii şi nici temperaturile ridicate, ci aportul de apă freatică. La care s-a adăugat şi aportul nostru în alegerea hibridului şi întreţinerea culturii”, spune specialistul bănăţean.
Dar cele mai bune rezultate au fost oferite de loturile demonstrative, unde s-au testat aproape 100 de hibrizi şi la recoltare au fost producţii între 8 şi 10 tone la ha!
Porumbul, la jumătate faţă de tehnologia aplicată
În câmp, pe parcelele semănate primele unde, după erbicidarea în postemergenţă timpurie cu Adengo, a căzut o ploaie şi produsul de la Bayer şi-a exprimat potenţialul de combatere a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate anuale, culturile au fost curate şi asta s-a văzut la cântar.
„Eu am avut şi o staţie Bayer şi am putut observa cum umiditatea din stratul superficial (20-30 cm adâncime) scădea vertiginos, iar mai jos a rămas constantă pe perioada asta de secetă, ceea ce m-a ajutat! Am avut sole şi nişte loturi demo în care zile întregi fără precipitaţii şi cu temperaturi de peste 40 de grade C, plantele – ca o minune – au rămas verzi! Am avut pe parcele de la sub o tonă şi până la 8 tone/ha, însă media va fi undeva la 5-6 tone pe hectar, în condiţiile anului ăsta e foarte bine!
Grâul afectat de piticire
„Am avut la rapiţă o producţie excepţională. La grâu nu pot spune acelaşi lucru pentru că am mai avut ceva probleme cu virozele în toamna trecută, îndeosebi cu piticirea. Perioada a fost călduroasă şi afidele au fost vectorii de transmitere pentru virozele care au produs piticirea și îngălbenirea plantelor, fenomen deosebit de periculos. Cu toate acestea, am avut o recolta bună, nu excelentă. La fel şi la floarea soarelui! Una peste alta în condiţiile anului ăsta, ce să zic? Eu sper că atunci când vom trage linie să ne putem achita cheltuielile, arenda şi toate celelalte angarale şi să încheiem pe plus anul financiar”, ne-a declarat fermierul.
Atenţie sporită la rotaţie
În ţinutul Banatului e o zonă favorabilă culturii porumbului, însă au apărut mari probleme cu dăunătorii, în special cu viermele vestic al rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera).
“Am luat decizia să nu mai pun porumb în monocultură pentru că nu fac faţă la presiunea agenţilor de dăunare. De aceea, după ce recoltez porumbul, pun grâul şi fac rotaţia. Se impune asolamentul pentru că investiţiile sunt mari şi riscul la fel de ridicat”, consideră Samson Popescu.
Am mărit un pic suprafaţa pentru culturile păioase de toamnă! Nu voi renunţa la cultura porumbului, bineînţeles, nici la floarea soarelui, dar am să aleg cele mai bune terenuri şi să fac rotaţie optimă pe ele, ca să nu am probleme.
SAMSON POPESCU
Fermier, jud. Timiş
Rapiţa, cultură promiţătoare
Fermierul din Cărpiniş a semănat rapiţa pe o parcelă de 20 de hectare, atât cât a considerat că-i suficient la suprafaţa pe care o lucrează. Cultura a răsărit, are densitate şi uniformitate, solul are umiditate şi până la repausul vegetativ mai aplică un tratament fitosanitar.
„Am înfiinţat-o după 12 septembrie, nu m-am grăbit să o semăn repede ca alţi cultivatorii, ci am decis să intre în mod normal în iarnă şi să o feresc puţin şi de presiunea dăunătorilor. O să intervin cu un insectid şi să completez cu un produs granimicid, deşi am încercat prin arătură să distrug samulastra”, explică Samson Popescu.
„La noi se pot obţine uşor 7 tone de grâu/ha!”
Fermierul a înfiinţat 10 hectare cu orz şi alte 80 cu grâu. „Încerc pe cât posibil să semăn în perioada optimă: nici prea repede, nici prea târziu, că ajută mult şi la polenizare şi la modul cum leagă producţia. Tind să realizez cel puţin 7 tone la hectar. La noi se obţin uşor şi 8 tone/ha, mai ales dacă este umiditate în sol şi vom avea răsărire şi ceva înfrăţire din această toamnă!
La porumb, cel puţin, am făcut o tehnologie pentru 12 tone, i-am dat peste 500 kg/ha de îngrăşăminte, erbicide, fungicide şi insecticide destul de bune, am încercat să fac lucrările la timp şi, cu toate astea, seceta şi arşiţa ne-au dat peste cap. M-am dus undeva la jumătate din producţia pentru care am făcut tehnologia. Noi lucrăm în spaţii deschise, nu putem controla toţi factorii de climă şi sol. Oricum e un an satisfăcător!”, apreciază inginerul Samson Popescu.
Grâul a pierdut mult din preţ
Cultivatorul are de gând să vândă o parte din producţia de prăşitoare şi o parte să o păstreze, deşi „pentru prima dată anul ăsta (n.r. – râde încurcat) am stocat şi grâu, şi am ajuns după o lună şi ceva să-l vând mai ieftin decât la recoltat. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat până acuma!”
SFATUL SPECIALISTULUI
Asolamentul constă în amplasarea şi succesiunea unei diversităţi de culturi agricole. Însoţit de un sistem tehnologic optimizat, asigură creşterea producţiei şi ameliorarea fertilităţii solului.
Click AICI şi află care sunt avantajele unui asolament raţional!
Asolamentul este o verigă importantă a planului de cultură. Cum trebuie întocmit pentru a aduce cât mai multe beneficii agronomice şi economice?
un articol de
MARIAN MUŞAT