Structura manifestării “Ziua semințelor certificate” a cuprins, în prima parte a zilei, prezentări și dezbateri atât pe tema beneficiilor și a importanței utilizării semințelor certificate la înființarea culturilor, cât și a posibilităților fermierilor de a avea acces la astfel de semințe și de a alege corect, evitând să fie victimele falsificatorilor de sămânță. A urmat, apoi, o vizită în câmpul experimental al Centrului de Testare și Înregistrare a Soiurilor Negrești, județul Vaslui, participanții având inclusiv posibilitatea de a compara loturile de porumb înființate cu hibrizi certificați, în raport cu un lot martor în care la semănat s-a folosit sămânță recuperată.
Fermieri, nu vă lăsați înselați de falsificatorii de semințe!
Unul dintre semnalele accentuate în mod deosebit a fost cel legat de contrafacerea de semințe, victimă căzând același fermier român care are atât de multe probleme de înfruntat, pornind de la condițiile pedo-climatice în schimbare, variația prețurilor produselor agricole pe piața agricolă internă și internațională – pe fondul creșterii constante a prețurilor inputurilor agricole – și până la politicile agricole și financiare mai mult sau mai puțin încurajatoare, cu obișnuitele și, în ultimul timp, inedit explicatele întârzieri ale subvențiilor ș.a.m.d. Contrafacerea semințelor este simțită și în România, prin anumite grupări infracționale care au ca “obiect de activitate” producerea ilegală și falsificarea semințelor în zonele cu activitate agricolă puternică. Fermierii sunt atrași să achizitioneze semințe de la furnizori neautorizați mai ales datorită “prețului”. Deși există riscul ca producția obținută din semințele contrafăcute să fie de proastă calitate și de cel puțin trei-patru ori mai mică față de marca originală. ”Prin utilizarea semințelor contrafăcute apare riscul pierderii culturii, al efectului negativ asupra consumatorului și contaminarea mediului înconjurător. Apar și costuri suplimentare pentru distrugerea culturii și eliminarea efectului, eventual chiar reînsămânțare. Contrafacerea de semințe este în fapt o concurență neloială din cauza prețului mult mai mic. Sămânța certificată trebuie să fie în saci originali, sigilați si etichetați! Ambalajele pot fi foarte asemănătoare, dar există și diferențe ușor de sesizat, inclusiv prin faptul că acestea se rup mult mai ușor. Sacii originali sunt sigilați și etichetați și au elemente de siguranță (hologramă originală) și o singură cusătură pe sac. Apoi, semințele certificate, originale, sunt însoțite întotdeauna de un document de calitate și conformitate al furnizorului. Să citească bine documentele și chiar să sune la firma notată acolo, să verifice numărul și seria sacului”, sublinia Antonia Ivașcu, director executiv al AISR.
Cum să securizați potențialul de producție?
Fermierii care realizează producții agricole pentru consum, utilizând sămânță certificată la înființarea culturilor își securizează potențialul de producție încă de la începutul răsăririi prin sporirea rezistenței la boli și dăunători, precum și îmbunătățirea utilizării eficiente a nutrienților, a apei și în general a resurselor locale ale noilor varietăți. De asemenea, prin folosirea seminței certificate, în detrimentul seminței din pătul sau din hambar, fermierul își oferă șansa de a beneficia de noutățile genetice care pot asigura câștiguri în randamentul de producție – de exemplu, la porumb, o medie a câștigului de aproximativ 100 kg/ha. ”În condiții de potențial redus de producție, diferența de randament poate fi mai mare la hibrizii mai recent introduși pe piață, față de hibrizii cu o genetică mai veche. Oricum, între avantajele utilizării semințelor certificate mai trebuie să amintim faptul că această sămânță oferă o protecție suplimentară a rentabilității, prin eficacitate (timp câștigat, calitate sanitară etc.), uniformitate la răsărire”, sublinia Alina Crețu, reprezentantă a APPR.
Cumva, complementar testărilor ISTIS, în urmă cu patru ani, fermierii membri ai APPR, lucrând în total vreo 200 mii de hectare, s-au decis să înființeze o rețea proprie și independentă de tastare, pentru hibrizii comerciali. În sudul țării, au fost testați aproximativ o sută de hibrizi de porumb care se comercializează pe piața din România. “Astăzi, în țară avem mai multe locații de testare, inclusiv la Negrești-Vaslui, respectiv 13 locații pentru porumb, două locații pentru sorg și opt locații de testare pentru floarea-soarelui. Suntem în curs de preluare a rețelei de testare la cereale păioase și rapiță de la Cargill și, dacă din toamnă vom începe testarea la cereale păioase, sperăm să ne organizăm și să înființăm propria noastră rețea de testare și la rapiță”, adăuga Alina Crețu.
Negrești – centrul cu cea mai mare încărcătură de loturi de testare
Sămânța transmite produsului recoltat calități nutritive, iar semințele hibrizilor ameliorați răspund nevoilor consumatorilor, dar și nevoilor din fermele vegetale și zootehnice. Sămânța este prima verigă a lanțului agricol, respectiv punctul de plecare al lanțului alimentar. Asigurarea siguranței alimentare presupune, printre altele, existența unui sistem corect de testare, înregistrare și multiplicare a soiurilor, precum și de certificare a seminței produse, în conformitate cu normele legislative interne și internaționale. Din acest punct de vedere, România beneficiază de activitatea ISTIS, organizat în 24 de Centre Teritoriale, la Negrești existând cea mai extinsă activitate – pe aproximativ 70 de hectare, celelalte centre din rețea desfășurându-și activitatea pe 40 ha. ”De aceea, aici, la Negrești avem cea mai mare încărcătură de teste, s-au depășit 40 ha cu loturi în testare. Așadar, este suficient de relevant ceea ce se poate vedea aici. Un reprezentant al unei mari companii producătoare de semințe, care are multe teste făcute în Ucraina, mi-a spus că clima și condițiile din zona Negrești-Vaslui se compară cu cele din aproape jumătate din teritoriul Ucrainei, astfel explicându-se volumul mare de exporturi către Ucraina, aspect pe care nici eu nu îl înțelegeam. Vorbim despre export de hibrizi testați în Centrul de Testare de la Negrești. Legat de teste, numai la testul de postcontrol avem 3500 de hibrizi, adică hibrizii pe care îi urmărim să nu poată fi multiplicați, la testul DUS (distinctibilitate-uniformitate-stabilitate) avem 150 de hibrizi, iar la testul preliminar de verificare a producției avem 120 de hibrizi. La testul VAU (valoare agronomică și utilitate) avem 80 de hibrizi. La testare, primim hibrizi și soiuri de la toate firmele din lume, nu numai de la cele aflate deja pe piața românească, fiindcă ISTIS are legătură cu catalogul comun al soiurilor, hibrizii neputând fi brevetați și incluși în catalogul oficial decât după ce trec prin această rețea de testare, minim 2 ani și maximum 3 ani”, preciza Alexandru Bran, gazda evenimentului și directorul tehnic al ISTIS.
După o zi atât de complexă, cu o adevărată infuzie de informații științifice și tehnice deosebit de interesante, cu observații importante transmise de către fermieri atât colegilor, cât și furnizorilor de semințe, precum și autorităților, cu vizite în câmpul experimental organizat profesionist și aflat permanent la dispoziția celor interesați, în loc de concluzie, ceva esențial rămâne de reținut ca pe un crez și de respectat practic de către fermieri: utilizarea unui material biologic capabil să exploateze la maximum tehnologia aplicată reprezintă un factor dinamic de sporire a producției. De aici, încolo, fiecare decide și acționează după propria înțelegere și după propriile resurse și abilități.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
TAXĂ PROFESIONALĂ DE 0,5 EURO/HA/AN
Europa nu vrea răul fermierilor români, dar aceștia trebuie să fie mai organizați și mai performanți. Inclusiv, pentru a avea acces la semințele certificate aduse în atenție primordial, la Negrești – Vaslui. Aceasta este ideea principală a președintelui APPR, francezul Arnaud Perrein, fermier în România. Acesta propunea ca, în primul rând, fermierii să se unească și chiar să angajeze specialiști care să le ducă mai departe mesajele, să negocieze profesionist pentru toți fermierii. ”Ne plângem de prețuri, că nu obținem ce vrem, că nu avem subvenție la timp etc. Sunt o mie de neplăceri și de neajunsuri în România. Dar, pe undeva, avem ceea ce merităm. De ce nu ne unim? Câți dintre noi au cotizat la LAPAR, PRO Agro, APPR sau oricare altă asociație profesională? La Ministerul Agriculturii trebuie mers cu un mesaj clar, coerent, argumentat, cu propuneri. Abia atunci vom fi luați în seamă. De aceea, noi avem propunerea de a introduce o taxă profesională de 0,5 euro/ha/an, pentru o asociație care să promoveze interesele producătorilor agricoli și să negocieze spre beneficiul femierilor. Fiecare să se înscrie unde dorește, dar cu această taxă care să fie obligatorie s-ar aduna patru milioane de euro care s-ar repartiza poate în o sută de asociații diferite, dar care se vor dezvolta, care vor pleca spre ceva nou. Să ne organizăm neapărat. Desigur, recomandat este să ne ridicăm la nivel tehnic și tehnologic și o putem face. Putem trece de la producții de 4 la 8 tone/ha. Dar, la fel de important este cum ne organizăm. Bruxelles-ul vrea să ne dezvoltăm în România, cât mai mult și cât mai repede. Dar și noi trebuie să îi arătăm Bruxelles-ului ceea ce dorim noi. Iar pentru aceasta trebuie organizare”, explica Arnaud Perrein.
APICULTURA URMEAZĂ AGRICULTURA
Abordarea evenimentului Ziua Semințelor Certificate a fost complexă, de o sensibilitate aparte în discurs și percepție fiind momentul dedicat interdependenței apicultură – agricultură. ”Apicultura urmează agricultura și este esențial să ne înțelegem și să ne respectăm fiecare rosturile. Chem la comunicare, aceasta fiind și premisa colaborării începute cu AISR și APPR. Cred că suntem pe calea cea bună în privința comunicării dintre apicultori și agricultori și sper ca în continuare fiecare să facă numai lucruri care să dovedească respect și înțelegere și astfel să fie adus avantaj reciproc”, își încheia discursul Constantin Dobrescu, reprezentant ROMAPIS.
Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 – 1-15 august 2016)
