De asemenea, vântul care a suflat cu putere a produs stricăciuni spaţiilor protejate, rupând folia care învelea scheletul de lemn al solariilor.
În ferma lui Cătălin Bardaş, un solar a fost distrus de furtuna care s-a transformat în tornadă. Fermierul avea în spaţiul protejat culturi de castraveţi şi de ardei gras. O bună parte din ele a fost distrusă. Alături, în câmp deschis, pe o parcelă de câţiva ari avea varză extratimpurie. Din pricina vremii deosebit de capricioase, a preţului extrem de scăzut la piaţă (40 de bani kilogramul), dar în special a lipsei forţei de muncă, varza a rămas nerecoltată. Buruienile crescând excesiv, au sufocat pur şi simplu cultura. Legumicultorul a renunţat la recoltă pentru că îl costă mai mult eradicarea buruienilor decât câştigul prin eventuala valorificare a culturii.
Culturi înăbuşite de buruieni
„Au fost ploi foarte multe şi nu am putut să ţinem culturile sub control! Ia uitaţi cum creşte iarba. Varza asta am stropit-o cu două zile în urmă şi degeaba! În urma precipitaţiilor (şi azi – 10 iunie a.c. – a plosuat!), iarba a crescut din nou”, a declarat un alt producător agricol din Matca.
Specialiştii avertizează că din pricina ploilor dese şi abundente, plantele de cultură pot fi sufocate de buruieni dacă nu se intervine la timp în lanuri, fie la prăşitul mecanic, fie la erbicidat. Tehnologic vorbind, la culturile prăşitoare (floarea-soarelui şi porumb), densitatea pe metrul pătrat este de până la şapte plante. Acestea pot fi “talonate” de circa patru sute de buruieni din toate speciile şi în diferite stadii de dezvoltare (de la germinare şi până la răsărire). Este ştiut că în anumite condiţii, buruiana creşte mai lesnicios decât plantele de cultură.
Pornirea staţiilor de desecare
În judeţul Brăila, staţiile de desecare au fost pornite pentru eliminarea băltirilor de pe 45 hectare, în zona Movila Miresii şi la Urleasca. Potrivit directorului ANIF Brăila, Vasile Turcitu, citat de presa locală, “s-a intervenit la Prefectură şi la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, pentru pornirea unei salbe de staţii de desecare, astfel ca 30 ha cu luciu de apă de pe păşunea comunei Movila Miresii să fie redate în folosinţă. Se acţionează deja pentru scoaterea apei de pe 15 ha în zona Urleasca, iar în Insula Mare a Brăilei staţiile sunt pornite în funcţie de nivelul pânzei freatice şi de modificările survenite în creşterea cotei hidrologice la Dunăre”. De asemenea, pe Terasa Brăilei, fermierii au intervenit, mai ales în zonele joase, să evacueze surplusul de apă de pe solele cultivate, fie prin punerea în funcţiune a motopompelor, fie prin săparea şanţurilor şi a rigolelor de evacuare a apei către reţeaua canalelor de colectare.
Şi în partea de nord-vest a ţării, apele au ieşit din matcă, revărsându-se peste terenurile cultivate. În Comuna Avram Iancu, situată în extremitatea sud-vestică a judeţului Bihor, se află una dintre cele mai mari staţii de desecare din România şi din Europa. Ea se află în administrarea ANIF, iar cele opt agregate cu o capacitate de pompare de circa 32 m/s au fost puse în funcţiune pentru a evacua apa din câmpurile agricole din zona Crişului Negru.
Diminuarea impozitului pe venit
Având în vedere precizările din codul fiscal referitoare la impozitele datorate de persoanele fizice care deţin terenuri cultivate, prefecturile judeţene au venit în sprijinul acestora, constituind comisii formate din reprezentanţi ai APIA, ai Direcţiei Agricole şi ai ANAF, care să stabilească pagubele, în vederea diminuării plafonului pe baza căruia se calculează impozitul pe venit.
22 HECTARE CU SOLARII CALAMITATE
În perioada mai-iunie a.c., judeţul Galaţi s-a confruntat cu fenomene hidrometeorologice periculoase (cod portocaliu şi roşu meteorologic, cod galben şi portocaliu hidrologic), vijeliile, aversele torenţiale şi scurgerile de apă de pe versanţi generând efecte la nivelul comunităţilor locale.
Potrivit unui comunicat oficial al administraţiei publice locale, au fost afectate mai mult de jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale. Cele mai însemnate pagube s-au înregistrat la Corod (circa 120 de case, 130 de anexe gospodăreşti şi zece hectare de culturi inundate), Cavadineşti (circa 250 ha de teren arabil inundate), Suceveni (circa 30 de curţi şi şase hectare de teren arabil inundate) etc. “La începutul lunii iunie, inspectorii DAJ Galaţi au efectuat acţiuni de control în urma cărora s-au constatat şi s-au evaluat pagubele produse de grindină şi de ploile abundente. Astfel, rapoartele finale au stabilit că 96,8 hectare au fost afectate de aceste fenomene meteorologice nefavorabile. Din această suprafaţă, 22 ha sunt solarii, restul fiind cultură mare, grădini de legume, livezi, păşuni”, ne-a declarat Valentin Huciu, directorul Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Galaţi.
Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)
