În Dobrogea, seceta şi arşiţa au uscat porumbul pe câmp. Fermierii nu-l mai recoltează, au de ales: ori să bage discul în lan, ori să vină crescătorii de animale şi să-l ia gratis pentru hrana dobitoacelor. Dar aceştia din urmă nu vor!
„Am 80 de hectare cu porumb calamitat în totalitate. Îl dau gratis crescătorilor de animale. I-am anunţat pe toţi să vină să-l ia din câmp, să-l taie şi să-l ducă în ferme. Nu vor, s-au puturoşit! Probabil, că vor să le fie adus acasă! Eram bucuros dacă eliberau terenul!”, ne-a declarat Cornel Zamfir, fermier din judeţul Constanţa, care lucrează peste 1.000 de hectare în zona Cobadin- Medgidia.
Dezastru şi în câmpurile cu floare
„Şi la floarea soarelui e dezastru! Nu ştiu dacă sunt producţii până în 500 de kile. Noroc de toţi cei care au semănat târziu de tot! (Deci, câteodată, trebuie să fii şi puturos!). Fac o tonă – o tonă şi ceva de sămânţă la hectar! Eu am mai puţină floare, am pus vreo 53 de hectare, în zilele următoare voi intra cu combina în lan. Vă daţi seama ce calitate proastă va avea?”, se întreabă retoric fermierul.
Ceva mai bine a fost cu păioasele de toamnă. „La grâu şi orz nu am avut producţii fantastice, am fost sole cu 7.000 kg la hectar, dar şi cu 2.500, în funcţie de cum a venit ploaia. (Celor care au fost – ştiu eu – mai sfinţi decât noi, le-a dat Dumnezeu câte-o ploaie!), a continuat dobrogeanul.
„E cel mai păcătos an de când mă nevoiesc în agricultură!”
Cornel Zamfir spune că „Este cel mai păcătos an de când lucrez în agricultură; şi am vreo 44 de ani. Şi în 2020 a fost dezastru, dar parcă nu ca acum. Unde s-a făcut tehnologie, s-au dat îngrăşăminte la semănat, apoi sau fazial s-au aplicat fertilizanţi foliari, s-au făcut tratamente, acolo s-a pierdut cel mai mult la producţie! De ce? Pentru că nu numai lipsa apei a fost necazul!
Au fost şi temperaturi oscilante, diferenţe mari de temperatură între noapte şi zi. În luna mai, atunci când o parte din orz era în floare şi grâul începuse să înflorească, noi am avut trei nopţi cu brumă! Plantele n-au mai fecundat şi nu au mai parcurs stadiile de creştere şi dezvoltare.”
Pentru Cornel Zamfir paguba este destul de mare. „Investiţia pe hectarul de cultură este în jur de 4.000 de lei şi cu o producţie de 3.500 kg/ha, la preţurile care sunt, vă daţi seama câtă gaură există! Şi nimeni nu ia în calcul şi arenda care se duce undeva la spre 1.200 de kile de grâu pe hectar”, a explicat fermierul.
