O PARTE DIN MINE A FOST MEREU AICI!, spune Rakel Nystabakk, fermiera norvegiancă revenită în locurile natale, la ferma familiei, după ce lucrase inițial ca muzician în orașul Kristiansand, scrie THE GUARDIAN.

NORVEGIA A PIERDUT JUMĂTATE DIN FERME ÎN 34 DE ANI!

Europa se află în mijlocul unor schimbări dramatice către ferme mai puține, mai mari și mai intensive. Numărul de ferme din Norvegia s-a redus cu peste jumătate, față de anii 1990!

În special sectorul de creștere a ovinelor suferă din cauza lipsei de interes a tinerilor de a prelua afacerile părinților.

Spre deosebire de majoritatea statelor europene, Norvegia are un sector arabil minuscul, mare parte din terenul său nefiind adecvat pentru producția agricolă. Astfel, creșterea animalelor în sistem de pășunat intensiv este unica opțiune logică pentru o țară care încearcă să producă mai multă hrană proprie.

„Pentru mine, agricultura înseamnă utilizarea resurselor locale în cel mai durabil mod, iar aici, oaia este alegerea naturală, tradițională. În Norvegia producem doar 40% din alimentele pe care le consumăm. Trebuie să putem face mai mult mai ales într-o lume a conflictelor și schimbărilor climatice”, a spus Rakel, tânăra de 35 de ani care a renunțat la viața de oraș pentru a deveni fermier.

FERMELE MICI DISPAR DE LA O ZI LA ALTA!

Din păcate, agricultura de familie la scară mică în Norvegia este în declin.

Pe vremea când Rakel Nystabakk era copil, satul ei natal Engan era plin de fermieri și familiile lor, cu cel puțin șapte ferme individuale. Astăzi, mica ei fermă de 14 hectare este singura din localitate care a rămas în picioare!

Micul sat Engan se află cocoțat pe versantul dealului, deasupra fiordului Kobbelvvågen, la nord de Cercul Arctic din Norvegia. După iarnile întunecate și înzăpezite, terenurile de aici sutn acoperite cu iarbă în lunile de primăvară și vară, oferind un loc de hrănire ideal pentru turmele de oi.

Tânăra nu a rupt legăturile cu ferma familiei nici cât a trăit la oraș. Ea își petrecea verile aici, lucrând alături de tatăl ei pentru a menține efectivul de 130 de capete de ovine.

Documentar VIDEO realizat de THE GUARDIAN. Credit video https://www.youtube.com/watch?v=Np3v1viJIl4

MAI PUȚINE FERME, MAI PUȚINE OPORTUNITĂȚI PENTRU GENERAȚIILE VIITOARE!

„Dacă locuiești în oraș și nu ai experiență în agricultură, nu ai cum să știi ce presupune viața la fermă. Este mult mai multă responsabilitate decât ai putea crede. Oamenilor le place în general acest mod de viață, dar dacă nu mai sunt ferme, unde îl pot experimenta?”

Mai puține ferme înseamnă, de asemenea, mai puține oportunități pentru generațiile viitoare. Șansa lui Rakel de a conduce o fermă a fost dată de îndârjirea părinților ei de a nu înstrăina această activitate.

„Ar fi putut cu ușurință să vândă ferma unor oameni cu posibilități financiare care să o transforme în pensiune și astfel părinții mei ar fi putut să aibă mult mai mulți bani pentru pensionare”, spune norvegianca. În schimb, tatăl ei lucrează acum pentru ea, în fermă, cu un salariu pe oră „mult prea mic pentru un bărbat cu 40 de ani de experiență”.

ACEST TIP DE AGRICULTURĂ NU E O PRIORITATE PENTRU POLITICIENI!

„Politicul ne spune că trebuie să avem ferme mai puține și mai mari. Acest lucru trebuie să se schimbe. Modelul acesta de agricultură „mai mare este mai bun” NU este rațional din multe motive. Oamenii cu mai puțin pământ și animale le pot gestiona mai bine”, spune fermiera.

Indiferent de politică, Rakel, care reprezintă a 4-a generație de fermieri din familia sa, este încrezătoare că poate duce ferma mai departe, indiferent de greutăți și decizii guvernamentale.

„Dacă ai animale, nu prea ai de ales! Îmi place să ies și să văd oile pe pășune, gândindu-mă că și strămoșii mei au făcut asta, pe aceleași câmpuri, timp de mai multe generații înaintea mea”- Rakel Nystabakk