România se usucă - Revista Ferma
7 minute de citit

România se usucă

colaj m România se usucă

Mai marii responsabili, cu primul-ministru Boc în frunte, recunosc că recolta anului viitor ar putea avea de suferit, dar spun că nu sunt motive de îngrijorare, iar ministrul Tabără declară că este încrezător că fenomenul nu va fi de durată foarte lungă şi că aşteaptă propuneri de la agro-tehnicieni pentru a face faţă la secetă, în timp ce şeful Administraţiei Naţionale de Meteorologie zice că în alţi ani a fost şi mai rău şi că sunt şanse mari ca din octombrie să înceapă să plouă, astfel încât, chiar dacă rapiţa e compromisă, mai sunt speranţe pentru celelalte culturi.

În Bacău, din cauza secetei pedologice acute, plantele se usucă de la o zi la alta, iar pământul a început să ia apa din plante. „Nu a plouat în şase săptămâni decât 5 litri pe metru pătrat, în medie. La o adâncime de 40 de centimetri nu există apă accesibilă plantelor. A început fenomenul invers – pământul ia apa din plante”, a spus Ioan Chiriac, şeful DADR Bacău, citat de Agerpres.

Cel mai mult au de suferit culturile de cartof, care se deshidratează, apoi grâul, orzul şi rapiţa abia semănate. Tot din cauza secetei, fermierii au început recoltatul mai devreme. Sistemul de irigaţii din judeţul Bacău este, practic, nefuncţional. Faţă de 22.000 ha cât se puteau iriga altădată, în 2010 s-au irigat doar 72 ha, iar în acest an şi mai puţin, în condiţiile în care cheltuielile pentru un hectar de irigat variază de la 1.000 la 2.500 lei, a explicat George Ifrim, inspector şef al filialei băcăuane a ANIF.

În Botoşani, mai puţin de 10% din cele 38.000 ha arabile sunt însământaţe, doar rapiţa şi secara fiind semănate parţial în zona Prutului, şi este nevoie de „măcar 40 de litri pe metru pătrat vreo trei, patru zile continuu ca să poată începe campania de toamnă”, spune Florin Marţolea, şeful DADR Botoşani.

În Buzău, unde nu a mai plouat de două luni şi arăturile se fac greu din cauza bolovanilor, agricultorii au reuşit, totuşi, să are 55.100 ha din cele 75.000 ha planificate, iar rapiţa pentru ulei a fost cultivată pe 9.200 ha din suprafaţa estimată de 12.000 ha, însă, vorba unui fermier, „sămânţa stă în pământ ca în sac”.

În Vaslui, din cele 22.455 ha programate pentru semănarea rapiţei pentru ulei, au fost însămânţate doar 10.456 ha (47% din suprafaţă).

La Galaţi, cca. 84% din suprafeţele cultivate în primăvară au fost aproape calamitate de secetă. Din cele 203.908 ha afectate de secetă, culturile de pe 122.503 ha sunt compromise în proporţie de peste 50%, iar alte 81.405 ha au fost afectate în proporţii mai mici. Din totalul programat de aproape 20.000 ha, au fost semănate doar 12.500 ha cu rapiţă.

În Tulcea, fermierii susţin că seceta va duce la înjumătăţirea suprafeţelor cultivate cu rapiţă, în 2010 fiind cultivate 26.000 ha. Pe lângă faptul că nu pot semăna rapiţa, fermierii tulceni spun şi că vor semăna grâul şi orzul în praf şi vor aştepta ploaia, fiind nevoie de precipitaţii de minim 30-35 litri/mp pentru o răsărire uniformă a culturilor. Pierderi vor fi oricum, iar acestea vor fi crescute şi de dăunătorii mult mai agresivi care apar odată cu seceta.

Semănatul rapiţei este întârziat şi în Teleorman, unde doar 33% din cca. 50.000 ha au fost însămânţate, iar lipsa ploilor a întârziat arăturile şi pe celelalte suprafeţe destinate însămânţărilor de toamnă, fiind arate doar o treime din cele aproape 89.000 ha planificate, astfel că vor fi întârzieri şi la semănatul cerealelor păioase, care vor ocupa peste 210.000 ha în această toamnă.

În Călăraşi, au fost semănate doar 20% din cele 100.000 ha de teren programate pentru culturile de toamnă.

În Dâmboviţa, lipsa ploilor a făcut ca numai 20% din cele 3.500 ha de rapiţă să fie însămânţate şi semănatul tardiv poate aduce pierderi şi la orz, orzoaică de toamnă şi grâu, culturi care până la această dată nu s-au însămânţat deloc, dat fiind că au fost arate doar 15.500 ha, reprezentând 32% din arabilul din judeţ.

În Gorj, 32% din cele cca. 60.000 ha cultivate cu porumb au fost deja recoltate, iar rapiţa va fi cultivată „la risc”, după perioada optimă, şi grâul este şi el ameninţat de secetă. Până la sfârşitul lui septembrie au fost arate doar 2.400 ha. Irigaţiile ar rezolva, măcar în parte, problema, însă sistemele de irigaţii fie nu mai funcţionează, fie au fost furate în totalitate.

Judeţul Prahova se confruntă cu un deficit de apă în sol de 800-1.200 mc la hectar, zonele cele mai afectate de secetă fiind în estul, sudul, sud-estul şi sud-vestul judeţului. Rapiţa e deja semănată pe peste 5.000 ha din cele 6.000 ha planificate, însă nu a răsărit din cauza deficitului de apă din sol.

În Braşov, agricultorii aşteaptă producţii bune la porumb, unde sunt de recoltat cca. 9.000 ha, dar şi la sfecla de zahăr, care, însă, ar avea nevoie de precipitaţii în această perioadă, pentru acumularea de zahăr. Până acum a fost semănată rapiţa, care în unele locuri a răsărit, iar în altele nu, iar pentru semănatul grâului a fost pregătită 40% din suprafaţă şi agricultorii aşteaptă să plouă.

În Mureş, legumele sunt ofilite, iar porumbul a trebuit recoltat cu trei săptămâni în avans. Aratul este imposibil de făcut, iar cultura rapiţei de anul viitor este pusă în pericol, şi dacă seceta se va prelungi, ar putea fi afectate şi orzul şi grâul.

În Sălaj, până la 28 septembrie, au fost însămânţate doar 200-300 ha cu grâu, în timp ce, de obicei, până la data respectivă, era finalizat semănatul grâului.

În Timiş, unde nu a mai plouat aproape deloc din iunie, însămânţările la rapiţă sunt, deja, parţial compromise, iar agricultorii evaluează pierderi de 20-30% la ha dacă nu va ploua până la jumătatea lui octombrie. Şi recolta de porumb a fost redusă, vremea secetoasă şi temperaturile excesive ducând la o coacere forţată şi la un minus de 10-15% din producţie.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →