„Avem la dispoziţie circa 240 de milioane de euro pentru sector, dar suntem în pericol să pierdem 50% din bani din cauză că nu reuşim să obţinem fondurile necesare pentru cofinanţare, relaţia cu băncile fiind una greoaie”, afirmă Dorel Lazu, preşedintele Asociaţiei Acvaculturilor Banat Sturio, într-un comunicat al FNPAR.
Lazu a menţionat că, până în prezent, au fost aprobate pentru finanţare, în judeţul Timiş, proiecte de 24,5 mil. euro, prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2013.
Preşedintele Banat Sturio a solicitat sprijinul autorităţilor, în condiţiile în care 80% din fermele piscicole din România au fost închise. „Avem nevoie urgentă de ajutorul autorităţilor. România producea, la nivelul anului 1989, peste 65.000 de tone de peşte, iar producţia din prezent a ajuns să fie de doar circa 10.000 de tone”, mai precizează Dorel Lazu.
Lazu, a participat, în 8-9 octombrie, la Braşov, la reuniunea „Parteneriat Strategic pentru Agricultura Durabilă”, eveniment organizat de FNPAR şi care a reunit reprezentanţi ai producătorilor agricoli din Franţa, Serbia, Republica Macedonia şi Republica Moldova.
La reuniune au participat, alături de preşedintele FNPAR, Viorel Matei, şi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, Valeriu Steriu, şi deputatul Adrian Rădulescu.
Peste 800 mii ha agricole înstrăinate în ultimii 20 de ani
Suprafaţa terenurilor care au fost înstrăinate după 1990 în România se ridică la circa 800.000 ha, însă cifrele nu sunt finale, a declarat Ministrul Agriculturii, luna aceasta, la Senat. „Din evaluări – încă nu am cifrele toate, le am doar pe un sistem încrucişat, terenurile care au fost înstrăinate după 1990 în România se ridică la circa 800.000 de hectare”, a precizat Tabără, citat de Agerpres.
Acesta a mai spus că a fost elaborat deja proiectul de act normativ privind penalizarea proprietarilor care nu-şi igienizează terenurile arabile şi că suprafaţa terenurilor nelucrate pentru care s-au primit bani anul trecut a scăzut în ultimul an. „Mai mult, dacă anul trecut plăţile APIA se duceau pe terenuri nelucrate, în jur de 480.000 de hectare, astăzi, nivelul terenurilor nelucrate este la vreo 360.000 de hectare”, a afirmat Valeriu Tabără.
Ministrul Agriculturii a mai precizat că, în prezent, sunt verificate „la sânge” terenurile arabile, urmând să se treacă la verificarea păşunilor şi fâneţurilor din zona alpină. „Este o verificare la sânge şi urmează pasul următor nu numai pentru ce înseamnă verificarea terenurilor arabile, dar şi a păşunilor şi fâneţurilor din zona alpină, pentru că una dintre problemele noastre este acolo, unde s-au făcut anumite concesiuni, se plăteşte foarte mult”, le-a mai spus Tabără senatorilor.
Tabără: „PIB-ul nu se poate baza pe un sector atât de nesigur, cum e agricultura”
Cu o valoare a producţiei agricole de peste 12 mld. euro în 2011, în creştere cu 20% faţă de anul trecut, după estimările ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, agricultura ar putea reprezenta anul acesta 8% din PIB, faţă de 6% în 2010, salvând, în trimestrul al treilea, şi creşterea economică din acest an.
Ministrul Agriculturii, declara, însă, recent, că nu vrea o contribuţie prea mare în PIB a acestui sector „nesigur”. „Eu nu vreau ca agricultura să aibă o contribuţie prea mare în PIB. Cele 6% sunt suficiente, pentru că PIB-ul nu se poate baza pe un sector atât de nesigur cum este agricultura”, a spus Tabără.
Producătorii de legume şi fructe nu mai vor asociaţii „fantomă”
Asociaţia Profesională Naţională Legume – Fructe (APNLF), membră a FNPAR, cere eliminarea asociaţiilor „fantomă” din sector, controale mai severe la importurile de legume-fructe şi deblocarea urgentă a măsurilor de finanţare din PNDR. „Principala problemă a sectorului legume-fructe o constituie exceptarea de la plata de impozite, taxe şi TVA a importatorilor.
Acest lucru permite importatorilor comercializarea masivă a unor produse care se regăsesc şi în producţia românească şi care ne fac concurenţă neloială din dorinţa de a obţine profituri cât mai mari”, a declarat preşedintele APNLF, Mircea Croitoru, citat de Agerpres.
O altă problemă o constituie faptul că producătorii nu au acces în pieţele mari monopolizate de intermediari, situaţia devenind fenomen de masă asistat impasibil de oficialităţile locale, în timp ce producătorii, fără să aibă spaţii de depozitare, sunt nevoiţi să îşi vândă produsele cu mult sub preţurile de producţie. Alte probleme ţin de lipsa de stimulare a producătorilor de legume-fructe, lipsa unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung şi dificultăţi în accesarea creditelor bancare.
Florin Ciobanu, membru fondator al APNLF, a atras atenţia că au apărut o serie de asociaţii „purtătoare de ştampilă”, fără activitate, care au fost înfiinţate doar pentru eliberarea de adeverinţe necesare constituirii documentaţiei pentru obţinerea de bani europeni prin Măsurile 112 „Tineri fermieri” şi 141 „Ferme de semi-subzistenţă” din PNDR.
„Pentru diferenţierea dintre asociaţiile purtătoare de ştampilă şi cele care desfăşoară activităţi reale în domeniul agricol am cerut completarea ghidului solicitantului aferente măsurilor 112 şi 141 cu un certificat de atestare fiscală eliberat de ANAF”, a menţionat Ciobanu.
APNLF a fost înfiinţată în 2008 şi reprezintă interesele a peste 86 de membri.
Secretarul general de la Agricultură, mutat la Muncă
Secretarul general al Ministerului Agriculturii, Ion Anghel, a fost transferat în funcţia de secretar general al Ministerului Muncii, printr-o decizie a premierului Emil Boc, publicată la începutul lunii octombrie a.c. în Monitorul Oficial. Ministerul Agriculturii funcţionează în prezent doar cu secretarul general adjunct, Sergiu Sorin Chelmu, care a ocupat din 2005 până în 2009, înainte de venirea lui Ion Anghel de la Mediu la Agricultură, funcţia de Secretar General în Ministerul Agriculturii.
