După ce toamna aceasta, izolat, dar în mai multe zone ale ţării, în livezi a apărut un fenomen rar întâlnit – repornirea în vegetaţie a pomilor cu faza de înflorit, nici n-am trecut bine de începutul lunii octombrie că, în ţară, temperaturile nocturne au scăzut spre zero grade, şi chiar sub această valoare, în special în zonele colinare, specifice arealelor pomicole.
Îngheţul timpuriu de toamnă şi cel târziu de primăvară, alături de fenomenele de grindină erau, până mai anii trecuţi, principalele cauze ale pierderilor majore de producţie în livezi. Acum, la acestea se mai adaugă un factor: temperaturile excesiv de ridicate până spre sfârşitul toamnei determină intrarea pomilor într-un nou ciclu de vegetaţie, făcându-i vulnerabili la gerul iernii.
Pomii au înflorit a doua oară
În imediata apropiere a Serelor de la Livada de Bihor, ale societăţii Transgex, administratorii firmei au hotărât să înfiinţeze două hectare de livadă cu meri din soiul Golden de Bistriţa. Aflată, în 2011, în al patrulea an de vegetaţie, în primăvara trecută livada a fost lovită, în câteva reprize, de ger pe anumite porţiuni. Acolo unde gerul a lovit mai tare, în toamna aceasta pomii, revenindu-şi, şi-au reluat ciclul vegetativ şi, pe alocuri, au înflorit. Unele plante au înregistrat, în paralel, două etape fiziologice: una de producţie, iar alta de înflorit.
„Îngheţul de primăvară ne-a afectat anul acesta: pe fiecare pom trebuia să fie vreo 2-3 fructe, cel puţin, dar unii nu au deloc. Împotriva îngheţului nu poţi face mai nimic. El se manifestă pe porţiuni şi se deplasează încet pe fâşii mai largi. Pomii au arătat groaznic la ieşirea din primăvară. Acum, o parte a înflorit a doua oară.
Cei afectaţi mai rău de îngheţ acum şi-au mai revenit şi, „crezând” că-i primăvară, înfloresc din nou. Alţii, deşi au producţie, totuşi au mai şi înflorit”, ne-a prezentat fenomenul Francisc Kelemen, inginer şef al Complexului de Sere Livada de Bihor. Din fericire, înfloritul nu s-a produs pe zone extinse, ci izolat, ceea ce înseamnă că pomii vor avea, la anul, şansa unui ciclu de producţie normal, dacă în primăvară nu va veni din nou îngheţul….
Un fenomen explicabil
Dragostina Brăilescu, pomicultor ce deţine la Lieşti, judeţul Galaţi, o suprafaţă de livadă de 8 ha cu măr, la care se adaugă 3 ha de pepinieră cu diverse specii, spune că fenomenul e foarte normal acolo unde temperaturile au depăşit 20-25 °C toamna. „Vara a fost cam secetoasă, iar pomul a stagnat puţin, după care au venit ploile. La peste 25 °C în septembrie, mugurii floriferi care au diferenţiat în luna august şi care ar fi trebuit să înflorească în primăvară, în martie, s-au deschis şi au făcut floare.
În mod normal, luna septembrie trebuia să fie cu temperaturi de maxim 15 °C, iar în octombrie 10-13 °C, dar au fost şi de 25-27 °C, în multe zone. Ploile şi căldura au favorizat intrarea şoc în vegetaţie a doua oară, după ce anterior intrase în repaus”, a explicat pomicultorul din Galaţi, precizând că în partea de est a ţării, unde temperaturile au fost în limite normale – până la 15 °C, fenomenul nu s-a înregistrat.
Organele de rod care au înregistrat înflorire nu vor mai face producţii în anul viitor, cu atât mai mult cu cât au urmat nopţile răcoroase şi chiar îngheţul timpuriu de toamnă, căruia florile nu i-au făcut faţă, însă fără a avea vreun impact negativ asupra altor organe vegetative, cum sunt mugurii dorminzi. „Nopţile friguroase au afectat ce a fost înflorit, însă nu şi mugurii dorminzi, care se formează în luna august.
Mugurii stipelari care dorm şi menţin pomul viabil, dacă nu s-au deschis, în luna martie se vor deschide şi vor forma floare şi vor da producţii, pomii fiind apăraţi de nişte muguri dorminzi, care în primăvară îl trezesc la viaţă. Dacă pomul este vitregit de vreun fenomen, atunci el îşi asigură repornirea în vegetaţie tocmai din aceşti muguri dorminzi”, ne-a asigurat Dragostina.
Odată cu primele brume şi cu primele nopţi mai friguroase, seva pomilor îşi opreşte circulaţia şi, totodată, frunzele cad. „Acesta este momentul pregătitor pentru iernare. Toamna, bruma e un fenomen chiar necesar şi nu afectează mugurele. Atâta timp cât seva nu circulă, ca urmare a temperaturilor nocturne scăzute, mugurele e pregătit pentru iernare”, e explicaţia Dragostinei.
Îngheţul timpuriu de toamnă, păgubos pentru pomii altoiţi
În livezi se poate vorbi de efecte ale îngheţului timpuriu de toamnă la temperaturi mai scăzute de -15 °C, puţin probabile în intervalul octombrie-decembrie. Pe timpul iernii, însă, pomii ar trebui să reziste la îngheţ, datorită fenomenului de călire.
Însă, toamna, îngheţul timpuriu reprezintă un risc pentru pomii altoiţi, în special la piersic, cais şi chiar la cireş. „Mugurii de altoire sunt sensibili, deoarece calusarea n-a avut loc aşa cum trebuie, fiind foarte fină. Prinderea e uşoară şi sensibilă. Dacă dădea îngheţul în octombrie, aveam o lună de când pusesem ochiul, ori el are nevoie de 18 zile până se prinde…”, spune pomicultorul din Lieşti.
Îngheţul de primăvară, un adevărat pericol
Însă când vine vorba de îngheţul târziu de primăvară, specific perioadei martie-mai, nu se mai poate vorbi de rezistenţă la îngheţ. „Îngheţul târziu din primăvara acestui an, cu temperaturi de circa -1…+1 °C, produs în luna aprilie, mi-a distrus complet 30 de mii de pomişori altoiţi”, se plânge Dragostina.
Şi pe cele 8 ha de măr din soiurile Idared, Ionatan, Golden, Florina, Starkinson, Generos, livada a fost afectată, producţia reducându-se la mai puţin de jumătate în 2011. „Pomii care au apucat să înflorească şi la care fecundarea florii a avut loc, au scăpat; pistilul legase deja, fructul se formase şi rezistenţa lor la ger a fost mai mare. Pe când la florile care aşteptau polenul pentru polenizare, pistilul a fost afectat, iar polenizarea nu a mai avut loc, chiar dacă polen a venit de ici, de colo.
Noaptea fiind ger, ziua, când a dat un pic de soare, toate florile s-au distrus. Aşadar, gerul afectează tot ce găseşte în floare nefecundat, indiferent de specie”, a mai povestit aceasta.
Prin urmare, în această toamnă, de pe cele 8 ha, Dragostina a recoltat 15 tone/ha, în loc de 40 de tone.
Însă, acolo unde mărul nu înflorise încă şi era în faza de boboc, rezistenţa a fost mai mare.
Se mai poate recupera ceva?
Răspunsul este, din start, NU. „Ramurile care au fost afectate îşi pregătesc mugurii dorminzi şi se trezesc din nou la viaţă în perioada verii, dar producţia acelui an e compromisă. În anul următor, mugurii stipelari dorminzi generează formaţiunile normale de rod şi pomul nu se usucă. Dar dacă mugurele dormind se trezeşte din nou, dând viaţă pomului, şi vine al doilea îngheţ, pomul se usucă, deoarece nu are alţi muguri care să-l salveze,”, afirmă Dragostina.
Gerul nu poate fi… „combătut”
În cazul gerului, posibilităţile de protecţie a plantaţiei sunt aproape minime. „Când avem temperaturi negative care îngheaţă apa din celula plantei, nu se pot lua măsuri în plantaţie. Riscul se poate minimaliza prin realizarea unor perdele de protecţie a livezii pe câte 2-3 rânduri, din salcâm sau alte specii foioase.
Atunci când vorbim de brume, se mai poate face câte ceva. În anumite zone ale plantaţiei se plasează fumare, formate din bălegare sau alte materiale, care se aprind în funcţie de cum bate vântul, astfel încât fumul să se răspândească în toată livada. Eu mai folosesc sistemul de irigaţii prin aspersiune, atât cât răsare soarele, pentru a spăla pomii de brumă”, ne-a împărtăşit Dragostina din metodele ei de combatere a efectelor brumei.