Adrian îşi dorea încă din adolescenţă să aibă plantaţia sa. Avea o afinitate pentru… afin! Oportunitatea s-a ivit în anul 2015, când, după ce a strâns ceva bănuţi, s-a hotărât să-i investească. Aşa a ajuns să acceseze sub-măsura 4.1a “Investiţii în exploataţii pomicole“, aferentă PNDR 2014-2020, finanţată cu bani europeni nerambursabili pentru activităţi din domeniul exploataţiilor pomicole.

„Mai întâi am achiziţionat 15 hectare de teren, ocupat de cultura mare, lângă DN 24 D, Bârlad-Galaţi, la km 43, lângă Vârlezi. Apoi, voiam să-mi îndeplinesc visul: să înfiinţez o plantaţie de afin. Când am început proiectul, am depistat că la acel moment, pe judeţul Galaţi, «zonarea pe specii pomicole» nu cuprindea cultura de afin şi nu eram eligibil pentru finanţare. Atunci am făcut din mers «reconversia» pe cireş!”,precizează gălăţeanul.

O LIVADĂ MODERNĂ, CU BANI EUROPENI

Adrian Nedelcu are acum o suprafaţă de 10 hectare de plantaţie de cireş, modernă, cu tot ce trebuie: sistem automatizat de irigaţii, puţ forat, lagună, sistem de susţinere cu protecţie antigrindină, hală şi anexe agricole, utilaje tehnologice, gard împrejmuitor, sistem performant de securitate şi o plantaţie de căpşune întinsă pe trei hectare. Puieţii de cireş, ca şi stolonii de căpşun, au fost achiziţionaţi din Olanda şi au fost alese unele din cele mai apreciate soiuri, la nivel mondial: Regina, Kordia şi Karina.

A INVESTIT UN MILION DE EURO

Valoarea proiectului depus în 2016 şi implementat doi ani mai târziu se ridică la aproximativ 600.000 euro – fonduri nerambursabile -, la care s-au adăugat circa 145.000 euro, fonduri neeligibile. Însă, în afara proiectului au mai fost achiziţii de utilaje şi dotări tehnico-materiale, pentru ca, în final, investiţia totală să ajungă la peste un milion de euro.

„AM REUŞIT SĂ VINDEM TOT!”

„Anul acesta am avut prima recoltă semnificativă, care m-a luat puţin prin surprindere; nu m-am aşteptat să am o producţie atât de bună. Cireşele le-am comercializat prin reţelele de magazine, piaţa locală şi diverşi intermediari.

Cum uneori comenzile erau mici, de câte o tonă jumate-două, de multe ori nu prea era rentabil să trimit o maşină pe platforma de la Bucureşti, aşa cum era cererea. Atunci, ne-am orientat spre cele mai rentabile variante, încărcam 10-15 tone de fructe şi le trimiteam la Capitală. De asemenea, am onorat şi comenzi de cireşe la export. Una peste alta, am reuşit să vindem tot”,susţine Adrian Nedelcu.

PLANURI MARI PENTRU URMĂTORII 10 ANI

Potrivit acestuia, preţurile au fost bunicele. El speră să-i rămână şi ceva bănuţi începând cu anul viitor, când recolta va fi mai mare. „Tot ce voi obţine trebuie să reinvestesc în logistică. Îmi trebuie capacităţi de transport, spaţii frigorifice, apoi intenţionez să construiesc încă o hală de sortare şi tot aşa… Sunt planuri pe următorii 10 ani ”, susţine livădarul.

După recoltarea fructelor, Adrian Nedelcu a finalizat tăierea în verde a livezii şi a aplicat un fungicid pe bază de cupru, menit să ajute la o mai bună maturare a lemnului şi la distrugerea rezervei de patogeni. Plantaţia fiind tânără, nu a necesitat forţă de muncă numeroasă, doar angajaţii (doi la număr), alături de pomicultor, dar şi patru zilieri pregătiţi de el.

PLANTAŢIA CU… NOROC

Adrian Nedelcu se poate considera norocos. „Ploile din vară, care au făcut dezastru cultivatorilor de căpşuni, au ocolit zona noastră. Precipitaţiile au venit după ce am cules aproape toate căpşunele, aşa că pe mine nu m-au afectat. Pot spune că şi aici am avut un mare noroc, că pe zona Galaţiului am ieşit cu o săptămână mai devreme decât alţii de prin alte plantaţii din ţară, cum e Satu Mare, şi am şi terminat cu o săptămână mai devreme vânzarea! Deci, am prins preţuri frumoase la valorificare”, explică cultivatorul.

2 GREUTĂŢI: FORŢA DE MUNCĂ ŞI VREMEA SCHIMBĂTOARE

În plantaţia de căpşune a folosit forţa de muncă din localitate, dar cu greutate a reuşit să adune o echipă de 8-9 oameni serioşi, pe care să se poată baza.

Două au fost problemele care i-au dat destulă bătaie de cap: asigurarea forţei de muncă şi schimbările climatice. „Când a trebuit să începem culesul la cireaşă, a fost o săptămână de ploi! Anul trecut, în luna februarie, au fost 16 grade C; cu trei ani în urmă, în aprilie, a nins şi tot aşa”, susţine livădarul.

LIVADA DE LA KILOMETRUL 43

Adrian Nedelcu învaţă pomicultura din mers. „Este o pasiune care arde latent, care cere ştiinţă şi angajare. Eu sunt economist la bază; am terminat Facultatea de Informatică Economică şi am lucrat 12 ani în domeniul farmaceutic! Nu mă sperii, nu dau înapoi, îmi plac provocările! Or, plantaţia de la kilometrul 43 e chiar o provocare!”, conchide Adrian Nedelcu.

un articol de

MARIAN MUŞAT