În judeţul Botoşani, cunoscut altădată drept Bărăganul Nordului, acolo unde se agaţă harta-n cui, agricultorii s-au apucat serios de treabă în câmp. Vremea e bună, solul are suficientă umiditate, astfel încât se poate pregăti uşor terenul şi însămânţa culturile de toamnă în condiţii optime.   

Cristian Delibaş, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Botoşani, a inventariat lucrările la zi din campania agricolă de toamnă: semănatul la rapiţă, pregătirea patului germinativ pentru culturile de cereale păioase şi probele tehnologice în lanurile de floarea soarelui în vederea recoltării.

De asemenea, în cel mai scurt timp, se va intra şi la strângerea porumbului din câmp.

Semnele unui sezon agricol aproape normal

„În judeţul Botoşani, predomină cultura de porumb, însămânţată pe aproximativ 100.000 de hectare, adică o treime din suprafaţa de teren cultivabil. În fiecare toamnă se seamănă în jur de 30.000 de hectare cu cereale păioase şi 15.000 ha de rapiţă. Deocamdată, precipitaţiile căzute în ultimul timp au adus un plus de umiditate în stratul fertil al solului, numai bun pentru a pune baze trainice viitoarei recolte”, ne-a declarat şeful DAJ Botoşani.  

Producţii mai mari decât în anii trecuţi!

Din discuţiile purtate cu producătorii agricoli botoşăneni, concluzia este că recoltele obţinute la nivelul judeţului, raportate la condiţiile date; sunt bunişoare, însă nu spectaculoase. Dar, aşa cum ne-a declarat Cristian Delibaş: „producţiile obţinute la semănăturile de toamnă au fost mai mari decât în anii anteriori.” 

Singura observaţie a fost legată de preţuri; acestea au fost mici în momentul recoltării, undeva la jumătatea celor din vara trecută. Oferta la achiziţie a fost în jurul a 700 de lei tona de orz, 800 lei cea de grâu, 1.700-1.800 lei tona de rapiţă şi cam tot atâta preţul pe tona de seminţe de floarea soarelui.

Chiar dacă au cumpărat scump inputurile, fermierii au respectat tehnologiile

„Problema este că toţi agricultorii îşi doresc preţuri cât mai mari la recoltă, pentru a acoperi costurile de producţie şi a obţine un profit. Înfiinţarea culturilor de toamnă s-a făcut cu investiţii, mărimea lor depinzând de cum s-a negociat achiziţia inputurilor şi de cantităţile pe care le-au administrat. Chiar dacă nu în toate fermele s-a practicat o agricultură performantă cu o tehnologii de cultivare avansate, de tip mediu şi intensiv, un lucru e cert, un minim de tehnologie a fost respectat, lucru demonstrat şi de producţiile rezonabile obţinute de fermieri la culturile agricole”, a susţinut Cristian Delibaş.

Chiar şi aşa, cheltuiala medie depăşeşte 4.000 de lei pe hectar.

„Stăm bine, e totu-n regulă la noi!”

Culturile de primăvară s-au dezvoltat din punct de vedere vegetativ normal. O spune şi Tiberiu-Leonard Nichiteanu, unul dintre fermierii reprezentativi din judeţul Botoşani. La Miorcani, Rădăuţi-Prut, lucrează mai bine de 1.300 de hectare de teren, are propriile spaţii de depozitare a cerealelor ţi în ultimul timp a investit serios în utilaje agricole de ultimă generaţie.

„Stăm bine, am semănat 150 de hectare de rapiţa în condiţii bune de lucru, e ieşită, acum pregătim terenul pentru grâu, suntem în grafic. Culturile sunt bunişoare, a plouat, e totu-n regulă la noi”, ne-a expediat cultivatorul pe motiv că negocia detaliile unei arende cu un deţinător de teren. (În paranteză fie spus, Tiberiu-Leonard Nichiteanu oferă 1.000 kg grâu şi 100 lei/hectar, iar în bani 1.000 lei/hectar celor care i-au dat să le lucreze pământurile).

Totuşi, a apucat să ne spună „peste umăr” că are în intenţie să însămânţeze cu grâu în jur de 3-400 de hectare, (chiar şi mai mult, dacă va permite vremea).

Fermierii stau în cumpănă: să vândă sau nu!

În ferma lui din lunca Prutului, se aşteaptă ca umiditatea seminţelor de floarea soarelui să scadă la 9 la sută şi să înceapă recoltatul. Combinele sunt gata pregătite de a intra în lanuri, în zilele următoare.

O parte din producţia de grâu şi rapiţă a fost vândută la preţul pieţei.

Pentru prăşitoarele de primăvară, Tiberiu-Leonard Nichiteanu nu a semnat contracte.

Deocamdată, nu este hotărât să vândă! Se va decide când va începe strângerea florii soarelui din câmp.

Îngrijorare: grânele ieftine din Ucraina vor da peste cap piaţa!

În timpul documentării în Bărăganul Nordului, am consemnat îngrijorarea fermierilor botoşăneni – justificată sau nu – potrivit căreia grânele care vor veni din Ucraina la preţuri mici vor destabiliza din nou piaţa în România! „Aşteptăm din Ucraina marfă (ieftină n.n.), nu mai lucrăm noi că suntem în faliment! Da, ăsta-i adevărul!”, ne-a declarat un fermier extrem de supărat.

Aşa că mulţi dintre producătorii agricoli din această parte de ţară sunt nehotărâţi, nu ştiu ce să facă cu producţia: s-o vândă sau s-o depoziteze!

Marea lor temere e că vor fi, din nou, forţaţi să vândă în pierdere din cauza concurenţei! Sau vor rămâne cu marfa pe stoc!