Interesul de a puncta principalele elemente de tehnologie a fost manifestat în special de către fermierii participanți, aceștia fiind impresionați de producțiile de peste 5 tone/ha, înregistrându-se și recordul de 5,8 tone/ha cu umiditate de 9%, la soiul PT234.
Că a fost un an bun pentru rapiță în această zonă o dovedește faptul că nu doar în loturile experimentale s-au obținut recolte atât de bune, ci și… ”cu zece metri mai încolo”, respectiv pe toată suprafața ocupată cu rapiță în ferma vegetală condusă de inginerul Aurel Placinschi. Iar această performanță în producție s-a datorat unor ”mici amănunte” tehnologice, mai exact cunoașterii și aplicării anumitor verigi care demarează imediat după recoltarea culturilor premergătoare și care reprezintă premise esențiale pentru reușita culturii de rapiță.
”În acest an de producție, am organizat loturi experimentale cu Pioneer și cu toate celelalte firme recunoscute ca fiind producătoare de sămânță de rapiță. Realizăm aceste experiențe spre a ști ce să alegem pentru suprafețele mai mari, fiindcă sămânța este o componentă de bază în lanțul de producție și este important pentru noi dacă obținem recolte mai mari chiar și cu o sută-două de kilograme la hectar. Legat de celelalte verigi tehnologice, deși unele aspecte sunt aparent simple, ele trebuie respectate cu strictețe și doar în acest fel rezultatele finale vor fi foarte bune”, sublinia fermierul ieșean.
Fără pierderi de apă la lucrările solului!
Eliberarea terenului imediat după recoltarea culturii premergătoare, dezmiriștirea și apoi lucrarea de bază a solului, nu la foarte mare adâncime, în așa fel încât apa să nu se risipească – acestea sunt câteva dintre etapele de lucru respectate la Țigănași, cu ținta de a obține producții de rapiță cât mai bune, cantitativ și calitativ. ”Cum la noi în fermă cerealele sunt premergătoarele pentru rapiță, de regulă imediat după recoltarea acestora eliberăm terenul și după 1-2 zile efectuăm lucrarea de dezmiriștire. După aproximativ două săptămâni efectuăm lucrarea de bază la adâncimea de maximum 15-16 cm, după care din nou mărunțim terenul. Astfel, solul se va menține curat, la ogor negru, până în momentul semănatului propriu-zis. Aș sublinia acest aspect legat de pregătirea terenului, precizând faptul că lucrările superficiale, la adâncime de maximum 15-16 cm, și cu aplicarea îngrășămintelor sunt esențiale și ajută enorm la păstrarea apei în sol. Prelucrarea terenului la adâncimea maximă de 15-16 cm este suficientă pentru ca, în toamnă, rapița să se înrădăcineze la zece cm și apoi, primăvara, să poată duce rădăcina la orice adâncime”, preciza inginerul Aurel Placinschi.
Un parteneriat pentru performanță și eficiență
În loturile organizate de firma Pioneer și Societatea Agricolă ”Moldova” Țigănași au fost prezentați nouă hibrizi de rapiță, unii mai cunoscuți, alții abia intrați pe piață. De altfel, recordul în producție a fost obținut la unul dintre hibrizii recenți, PT234 (5,8 t/ha, umiditate 9%), hibrid lansat anul trecut și care, alături de PT225, face parte din categoria premium, beneficiind de un pachet de caractere agronomice avansate. Este vorba despre toleranța la boli, la secetă și la arșiță, rezistență la iernare, randamente sporite în utilizarea elementelor nutritive. ”Avantajele cultuii de rapiță sunt incontestabile, respectiv faptul că aduce primii bani în fermă, că prezintă o profitabilitate ridicată și că este o premergătoare bună pentru cerealele păioase. Tocmai de aceea, fiind conștienți și de faptul că numeroși fermieri o consideră o cultură riscantă, portofoliul de hibrizi pregățiți și oferiți de DuPont Pioneer reduce substanțial riscurile determinate de seceta din perioada semănatului, de gerurile teribile ale iernii ori de oscilațiile de temperatură de pe parcursul anului de producție. Am verificat și aici, în câmpurile din această fermă cu care avem tradiție în colaborare, după ce media producției comerciale, în partea de sud a regiunii, a fost de 4400 kg/ha, cu recordul de 5,4 tone/ha la PT234. Aici, s-a depășit acel record. Totul, datorită potențialului hibridului, evoluției vremii și tehnologiei aplicate. Tehnologia recomandată de către DuPont Pioneer presupune ca imediat după recoltarea plantei premergătoare să fie pregătit patul germinativ, evitându-se pierderea apei din sol, semănatul realizându-se ceva mai timpuriu (în jurul datei de 20 august), așteptându-se ploaia. Știm foarte bine că rapița preferă temperaturi medii de 22-25 grade Celsius în timpul înfloritului, cu precipitații destul de abundente, ceea ce a existat până acum și, pentru cei care au apelat și la sămânță performantă, anul 2016 a fost performant pentru rapiță”, sublinia Valentin Mihai, director tehnic Pioneer România.
Anul acesta, pentru a veni în sprijinul partenerilor săi, DuPont Pioneer a inclus în portofoliul pus la dispoziția fermierilor un program de protecție a culturii de rapiță intitulat „Cultivă rapiță fără pierderi”, program care asigură protecția la secetă și la îngheț, precum și saci cu sămânță de rapiță la 2.000.000 boabe germinabile, un singur sac fiind suficient pentru patru hectare de teren.
Petronela COTEA MIHAI
Redactor Radio România Iaşi
SEMĂNAT TIMPURIU SAU MAI TÂRZIU?
Fără îndoială, pentru reușita culturii este deosebit de importantă și evoluția vremii, în anul de producție 2015-2016 cei mai mulți fermieri beneficiind de condiții pedo-climatice favorabile culturii de rapiță. Dar, de recolte bogate s-au bucurat aceia care au știut să valorifice toate avantajele și să respecte toate normele impuse de știința domeniului. Or, alături de amplasarea corectă a culturii, de sămânța valoroasă, de lucrările solului care au respectat specificul arealului și al acestor vremuri, la fel de importantă a fost și alegerea momentului semănatului. La Țigănași, rapița a fost semănată după data de 20 august 2015, din rațiuni științifice exacte. ”Am ales să semănăm după 20 august, fiindcă alegerea unui moment mai timpuriu ne așază în fața posibilității ca, dacă toamna ar fi ceva mai ploiasă, rapița să crească prea mult și să apară probleme suplimentare cu bolile și cu dăunătorii. În cazul unei toamne secetoase, semănând în teren uscat, să spunem că riscăm sămânța. Dar eu optez pentru această variantă, inclusiv pentru anul de producție 2016-2017, fiindcă o ploaie ne-ar putea ajuta să răsară cultura. Deci, nici prea mult nu trebuie amânat semănatul, adică până să vină o ploaie și abia după aceea să semănăm, fiindcă ar putea fi prea târziu și să nu mai reușim să scoatem cultura afară din pământ. Și eu vă asigur că, astăzi, fiind atât de bogată oferta cu semințe foarte bune puse la dispoziție de toate firmele recunoscute, pentru diferențe semnificative de producție contează cel mai mult tehnologia aplicată de către fermier”, menționa fermierul.
Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 – 1-15 august 2016)
