Cartoful a fost unul dintre produsele alimentare de bază achiziţionate intens de către consumatorii care, speriaţi de gândul că pandemia îi va ţine în casă şi că îi va înfometa, căutau să îşi facă provizii. Preţul kilogramului de cartof a crescut peste noapte cu minim 50%. Cel puţin în zona de nord-est a Moldovei preţul „modest” de 3,5 lei/kg a putut fi plătit doar micilor comercianţi, cei cu taxe şi impozite reduse şi, desigur, în funcţie de soi ori de calibru sau de modul de prezentare (neambalat ori ambalat).

Cartoful e mai scump, dar tot fără viitor. Iată de ce!

În oglindă cu situaţia din urmă cu doar 3-4 ani, pandemia a adus un salt incredibil al preţului cartofului de consum, respectiv de la 0,30 lei/kg la poarta fermei, la minim 3,5 lei/kg.

S-ar putea crede că această creştere a preţului cartofului ar reprezenta o şansă pentru ca producătorii români să redreseze sectorul, cu resurse proprii. Practic, însă, perspectivele realizării acestui obiectiv sunt diminuate semnificativ din două cauze:

1. România nu își asigură propriul necesar pentru consum, deși are potențial

În ţara noastră, consumul anual este de aproximativ 3 milioane de tone de cartof, în proporție covârșitoare aprovizionarea realizându-se din imporyturi și nu dintre cele mai calitative. În foarte multe cazuri, pentru consumul uman este importată fracția mare, adică așa-numitul ”cartof furajer”, atrag atenţia reprezentanții sectorului.

Potrivit reprezentanţilor FNCCR, este adevărat și faptul că, în general, cu excepţia anului trecut, care a fost unul dintre cei mai slabi (cu o producţie de aproximativ 2,5-2,7 milioane de tone), în ultimii cinci ani ţara noastră a produs aproximativ 4 milioane de tone de cartof anual, deci peste consumul național. Numai că, această producție se pierde, din cauza acelorași importuri ”gri” care alterează piaţa naţională.

2. Decăderea segmentului de producere a cartofului pentru sămânţă

În România, producerea materialului pentru plantat reprezintă o altă foarte mare problemă care s-a adâncit continuu, în loc să fie rezolvată pe fondul numeroaselor semnale trase de către specialiştii din domeniu. În primăvara anului 2020, situaţia din sectorul de producere a cartofului pentru sămânţă s-a înrăutăţit dramatic, suprafețele certificate fiind cele mai reduse, de după anul 1989.

„Dacă, în privința cartofului pentru consum, din producţie internă, în 2020 există aproximativ 70% din necesar, în privinţa cartofului pentru sămânţă stocurile sunt istoric mai mici. De exemplu, județul Neamț are doar 6,5 ha, față de peste o mie de hectare, cât avea în urmă cu 25 de ani. La nivel național, nu avem mai mult de 2.500-3.000 ha cu certificare finală, multe suprafețe de producere a cartofului pentru sămânță fiind respinse, din cauza bolilor şi a dăunătorilor de carantină. Producţiile de pe amintitele suprafeţe certificate pot satisface doar aproximativ 10% din necesarul naţional. Desigur, importurile reprezintă soluţia şi pentru primăvara 2020, dar importuri la preţuri tot mai mari. Încă de la începutul primăverii s-au anunţat creşteri cu peste 20% ale preţurilor. Dacă anul trecut preţurile erau de 700-800 euro/tonă, plus cheltuielile de transport şi plus cheltuielile de desfacere, în primăvara 2020 s-a ajuns chiar şi la o mie de euro/tona de cartof pentru plantat, plus amintitele cheltuieli”, arată Vasile Pop-Silaghi, fermier în comuna Girov, județul Neamț și reprezentant al Federației Cultivatorilor de Cartof din România.

VASILE POP- SILAGHI, fermier din județul Neamț: „Trebuie o strategie reală pentru redresarea întregului domeniu de producere a cartofului, un aliment de bază, considerat cea de-a doua pâine a românilor”.

MAI EXISTĂ O ŞANSĂ!

În opinia specialistului nemţean, pe termen scurt şi mediu, soluţia de redresare a producţiei româneşti de cartof, atât pentru sămânţă, cât şi pentru industrializare, ar putea fi reprezentată de menţinerea în viitoarea PAC a susţinerii financiare a acestei culturi. Sprijinul financiar primit până acum prin PAC este considerat a fi principalul factor care a făcut ca, până la această dată, cultura cartofului să nu fie total compromisă, în România.

Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)