un articol de
DUMITRU NEDELCU

Seceta extremă instalată în sudul şi estul ţării în toamna anului 2019 şi continuată până în vara acestui an a influenţat şi relaţiile dintre minister, fermieri, bancheri şi traderii de cereale.

Patrulaterul intereselor

1. Mai întâi, fermierii ale căror culturi de păioase şi de rapiţă au fost calamitate de secetă au cerut ministerului, încă din luna aprilie, să facă demersurile necesare pentru a-i despăgubi financiar. Ministerul a reuşit să răspundă acestei solicitări în septembrie-octombrie.
2. Apoi, fermierii au solicitat ministerului să-i sprijine pentru a obţine din partea băncilor amânarea ratelor, dar demersul a fost fără succes. Băncile comerciale au spus că numai Banca Naţională poate lua o decizie în acest sens, dar BNR nu a reacţionat. A rămas ca fiecare bancă să negocieze bilateral cu fiecare fermier-creditor în parte.
3. A treia solicitare a fermierilor a fost ca ministerul Agriculturii şi guvernul Orban în ansamblu să emită o ordonanţă de urgenţă în baza căreia să poată fi declarată starea de calamitate. Ministerul a răspuns finalmente favorabil şi în 23 octombrie a publicat pe site proiectul unei OUG privind ”declararea stării de calamitate de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică”. Acesta a fost triunghiul intereselor până de curând.
4. Recent, însă, triunghiul s-a transformat în patrulater, după ce traderii de cereale au reacţionat la proiectul de OUG pentru declararea stării de calamitate.

foto: canva.com 

Cine declară starea de calamitate?

Potrivit proiectului de act normativ, Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă este liber să declare starea de calamitate în agricultură urmare a manifestării fenomenului de secetă pedologică, la nivelul întregului judeţ. Starea de calamitate este asimilată unui caz de forţă majoră sau caz fortuit. Declararea stării de calamitate de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă are la bază datele referitoare la procentul de calamitare şi suprafaţa calamitată, înscrise în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor. Comitetele judeţene declară starea de calamitate la nivelul întregului judeţ atunci când reiese că suprafaţa totală calamitată depăşeşte 50% din suprafaţa totală a judeţului.

Cui se aplică?

Declararea stării de calamitate este aplicabilă atât producătorilor agricoli care exploatează terenuri în judeţul respectiv şi care deţin proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, cu condiţia ca procentul de calamitare să fie de peste 30%, cât şi operatorilor economici cu activităţi în sectorul agricol de achiziţie, depozitare, comercializare, procesare producţie agricolă primară şi/sau furnizare de inputuri agricole, care au încheiate contracte comerciale cu fermierii.
Acestea sunt principalele prevederi ale proiectului de OUG publicat pe site-ul madr.ro.

Reacţia traderilor

După o săptămână de la publicarea proiectului (documentul trebuie să stea în dezbatere publică 10 zile, apoi este trimis la ministere pentru avizare), Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) a reacţionat public şi a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale retragerea din circuitul legislativ a „OUG – calamitate” şi reluarea discuţiilor cu toate părţile implicate, deoarece soluţiile pe care le-a propus nu se regăsesc în noul proiect legislativ, conform unui comunicat remis Agerpres, joi, 29 octombrie. ”Noua propunere legislativă extinde posibilitatea exonerării debitorilor de răspunderea contractuală şi la partenerii comerciali ai producătorilor agricoli: furnizori de inputuri, comercianţi, depozitari şi procesatori primari. Ne punem, firesc, următoarea întrebare: cum va funcţiona piaţa agricolă din România în absenţa bazei liberale a relaţiilor de piaţă – contractul economic?”, s-au întrebat la acea vreme membrii ARCPA, parteneri ai fermierilor şi, unii dintre ei, chiar fermieri! Mai mult, ARCPA a acuzat că aplicarea ”OUG – calamitate”, aşa cum a fost publicată pe site, ar duce la ”destructurarea ireversibilă a pieţei cerealelor din România”.

Fermierii acuză

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), cea mai puternică asociaţie a fermierilor din România, a reacţionat imediat la comunicatul ARCPA (formată din 13 companii), tot printr-un comunicat, prin care şi-a exprimat ”profunda dezamăgire faţă de acţiunile de blocare şi tergiversare venite din partea ARCPA atât în public, cât şi prin presiunea exercitată asupra autorităţilor naţionale şi europene”.
AAC a semnalat că fermierii sunt ameninţaţi şi executaţi silit, deşi încearcă să justifice starea de calamitate a culturilor asimilată forţei majore şi să negocieze cu furnizorii de inputuri şi traderii de cereale pentru rescadenţarea obligaţiilor, cu dobânzi mărite, cu ferma îndatorată, aproape pierdută, din motive neimputabile lor.

foto: canva.com 

Tergiversări ale apariţiei OUG

”În acelaşi timp, unii comercianţi nu fac altceva decât să tragă de timp şi să tergiverseze apariţia OUG, pentru a se depăşi perioada până la care trebuia livrată producţia, încep să transmită facturi cu penalităţi de neonorare a contractelor sau profit nerealizat de până la 50% din valoarea mărfii, fără a accepta o prelungire a contractului pentru cantitatea calamitată pentru livrare din recolta viitoare, achiziţia unor inputuri cu un discount mai mic pentru acoperirea costurilor sau o împărţire a costurilor între partenerii contractuali”, a acuzat AAC.

MADR e la mijloc

Fermierii vor să nu fie obligaţi de traderi să plătească penalităţi, iar traderii vor tocmai să încaseze aceste penalităţi. Guvernanţii vor să nu piardă electoral în decembrie. Până una alta, scandalul fermieri – traderi ocupă locul central în actualitatea agricolă.
Ministerul este, aşadar, prins ca într-o menghină între fermieri şi traderi, iar o soluţie nu este uşor de găsit, într-o perioadă electorală, când guvernanţii evită să fie acuzaţi de agricultori că le-au sacrificat interesele de dragul comercianţilor.

În jur de 30.000 de fermieri (…) sunt ameninţaţi cu executarea de către cei care le-au furnizat inputurile pentru agricultură şi, mai mult, de traderii de cereale care deţin monopolul în piaţă – IONEL ARION, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, parte a AAC

LA UN PAS DE FALIMENT
Zeci de mii de fermieri români sunt la un pas să-şi piardă terenurile agricole! Sunt pe cale de a declara falimentul: „Faptul că azi suntem decapitalizaţi nu ne asigură trecerea peste încă un an în aceeaşi situaţie”, susţin, cu disperare, agricultorii. Click AICI şi află ce alte provocări le ameninţă viitorul!

VOCEA FERMIERILOR DIN DOBROGEA

Din suprafaţa totală de culturi de toamnă calamitate la nivelul ţării (1,2-1,4 milioane de hectare), mai bine de o treime au fost raportate în judeţul Constanţa. Seceta a afectat şi culturile de primăvară şi pune în pericol şi semănăturile din această toamnă. Fermierii dobrogeni cer declararea Dobrogei ca zonă calamitată. Aceştia i-au transmis premierului României o scrisoare deschisă. Click AICI şi citeşte cele patru măsuri urgente propuse de Grupul de Iniţiativă al Producătorilor Agricoli din Dobrogea!