La mijlocul lunii septembrie, vara intrase „în prelungiri”. În multe regiuni din sudul ţării temperaturile au depăşit 35 grade C, în timp ce în centrul Transilvaniei şi în vestul ţării maximele au ajuns la 32 grade C. Fermierii au încorporat în sol sămânţa de rapiţă fie în a doua parte a lunii august, fie la început de septembrie. Au beneficiat şi în toamna acestui an de autorizarea temporară a folosirii la tratamentul seminţelor a substanţelor active imidacloprid şi clotianidin & betaciflutrin în vederea protejării tinerelor plăntuţe de atacul puricilor.

Vremea secetoasă din prima jumătate a lunii septembrie a adus în câmp puricii de pământ (Phyllotreta spp.) şi puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Dacă fermierii nu au reuşit să trateze seminţele înainte de semănat iar plantele de rapiţă au avut o răsărire stânjenită din cauza deficitului de umiditate din sol, puricii „şi-au făcut de cap”, producând daune destul de mari.

ATENŢIE! Nu confundaţi atacul puricilor cu cel al viespii rapiţei! (…) Unii fermieri se minunează cum în câteva zile frunzele de rapiţă arată ca „bombardate”, iar în unele cazuri nu mai rămân din ele decât nervurile.
Larvele viespii rapiţei au un potenţial ridicat de a produce pagube, dar în acelaşi timp sunt „invizibile”.
Cum putem preveni efectele devastatoare şi cum putem ajuta cultura, citiţi în revista Ferma, ediţia 1-14 octombrie 2017!