Cultivatorii de sfeclă de zahăr nu mai vor preţul minim de 30 euro/tonă pentru recolta 2022, aşa cum anunţaseră în septembrie a.c, ci solicită un preţ standard de 40 euro/tonă, ca urmare a exploziei preţurilor inputurilor agricole.
O creştere cu aproximativ 50%
”De exemplu, la îngrăşămintele pe bază de azot preţurile s-au triplat, iar la îngrăşămintele complexe creşterea a dus la dublarea preţului. Astfel, pentru viitoarea recoltă, Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, judeţul Neamţ, este nevoită să solicite o mărire cu aproximativ 50% a preţului de bază al sfeclei predate fabricii procesatoare”, preciza Ioan Puiu, preşedinte al Asociaţiei.
Reduc suprafeţele
Dacă nu vor obţine acest preţ standard, fermierii spun că vor fi nevoiţi să reducă suprafeţele în mod semnificativ. ”În condiţiile în care, de 2-3 ani, preţul sfeclei de zahăr s-a menţinut la 25-26 euro/tonă, la un preţ minim pentru recolta 2022 sub pragul de 40 euro/tona de sfeclă predată fabricii Agrana Roman, cultura ar fi ineficientă şi vom fi nevoiţi să reducem suprafeţele. Pe piaţă preţul zahărului a crescut semnificativ, de la 360 euro/tonă la 510 euro/tonă, ceea ce înseamnă că şi fabricii îi va veni ceva mai uşor să accepte propunerile noastre”, considera Ioan Puiu.
În cazul îngrăşămintelor pe bază de azot, unde gazul metan joacă un rol important, este posibil să consemnăm noi creşteri ale preţurilor şi acest lucru ne îngrijorează foarte mult
IOAN PUIU
Preşedinte ACSZR Neamţ
66% din suprafaţă se cultivă în Moldova
La ora actuală, consumul de zahăr din sfeclă de zahăr din România este susţinut cu producţie autohtonă doar în proporţie de 20-25%, diferenţa provenind din importuri de zahăr rafinat sau de zahăr brut, care este prelucrat şi ambalat în ţară. 13.100 ha din cele 19.900 ha cu sfeclă de zahăr existentă în România, adică 66%, se lucrează în zona Moldovei, partea de nord-est.
Piedici la întocmirea planului de culturi
”Aşadar, două treimi din sfecla produsă în România este obţinută de către fermierii din asociaţia noastră, care, ca principiu de lucru profesionist, încă din perioada noiembrie-decembrie, alocă acestei culturi cele mai bune suprafeţe din fermele lor. De această dată, nu pot să facă planurile de culturi, fără a fi siguri de faptul că măcar îşi vor acoperi cheltuielile”, explica Ioan Puiu.
Pe fondul exploziei preţurilor inputurilor, fermierii care dispun de capital trebuie să ia act de prevederile concrete ale noului contract cadru şi să se aprovizioneze încă de la începutul iernii, la nivel optim, cu inputurile necesare pentru cultura de sfeclă de zahăr.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
