Toți mai mulți consumatori se orientează spre produsele tradiționale din lapte de oaie (caș, telemea, burduf) și, în ultima perioadă, și produse proaspete acidulate (chefir, sana, iaurt, lapte gras) care măresc rezistența la boli, fortifică organismul și măresc speranța de viață a omului.
Prețul oferit de unitățile de procesare pentru laptele de oaie este de peste două ori mai mare (4-4,5 lei/litru) față de laptele de vacă (1,7 lei/litru).
Primii la efectivele de ovine, codaşi la rasele de lapte
România se situează pe locul al doilea la efectivul de ovine dar, dintre țările din Uniunea Europeană cu efective importante, are cele mai puține rase de ovine autohtone (12) din care opt sunt în pericol de dispariție!
Dintre rasele de ovine autohtone, pentru producția de lapte se evidențiază oile Țurcană Brează (150-180 litri lapte/lactație) localizate în zona montană și depresională și Tigaia de Covasna (130-160 litri lapte/lactație) iar zona de șes a României a rămas descoperită.
ASAS susţine crearea de rase
Câțiva oieri au decis să achiziționeze berbeci și chiar oi din rasele specializate pentru producția de lapte (Assaf, Lacaune, Friză etc.) la prețuri ridicate și cu o rată de supraviețuire în exploatare mai redusă.
Astfel s-a conturat necesitatea de a crea rase de ovine autohtone specializate pentru producția de lapte și bine adaptate în zona de șes și colinară.
Academia de Științe Agricole și Silvice, prin Secția de Zootehnie a promovat și a susținut financiar crearea de noi rase de ovine autohtone specializate. La Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța s-au creat și omologat rasele: Rasa de Carne Palas, Rasa de Lapte Palas și Rasa Prolifică Palas.
Cum a apărut rasa ROVASI
La sfârșitul anului trecut, Agenția Națională de Zootehnie a omologat o nouă rasă de ovine denumită ROVASI, performantă pentru producția de lapte, creată pe parcursul a 40 de ani la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor de la Săcuieni-Bacău.
Rasa Rovasi s-a format într-un areal populat de rase tradiţionale româneşti – Ţurcană şi Ţigaie cu varietăţile lor albă, neagră, ruginie, bălă şi bucălaie şi metişii acestora. Noua rasă de ovine se diferențiază prin caracteristici distincte față de alte populații locale de oi fiind însă asemănătoare fenotipic cu majoritatea raselor la formarea cărora a participat rasa Awassi.
Procesul formării rasei a început în anul 1982 când în cadrul staţiunii de la Secuieni-Bacău au fost aduși berbeci genitori de rasă Awassi, din Israel.
Formarea noului genotip
Procesul formării s-a bazat pe aplicarea unui program sistematic de încrucișare, scopul principal fiind reprezentat de însumarea pe un genotip nou a fondului de gene responsabile de capacitatea lactogenă de la Awassi și păstrarea de la rasa locală Țigaie ruginie a genelor responsabile de rezistența organică, adaptarea la condiții tehnologice diferite, rezistența la factorii climaterici și la diferiți agenți patogeni etc.
Din generaţia R2, alături de femele au fost selecționați şi masculii cu însușiri valoroase (intensitate de creștere, vioiciune, vigurozitate și conformație corporală), cu exterior corect şi o constituţie robustă. Apoi s-a trecut la reproducerea în sine a indivizilor R2 şi R3 timp de 4 generaţii.
Caracteristici morfologice
1. Constituția este fină sau fină spre robustă, formatul corporal dolicomorf spre mezomorf iar aplomburile sunt corecte.
2. Capul are dimensiuni mijlocii, profilul drept la oi, ușor arcuit la berbeci și acoperit un păr (jar) maroniu. Gâtul are dimensiuni medii și este bine prins de trunchi.
3. Trunchiul este lung, potrivit de larg și adânc iar crupa este ușor teșită. Picioarele sunt acoperite tot cu un jar de culoare maronie.
4. Cojocul de lână este format din fibre albe, semigroase, asociate în șuvițe de lână împâlsite. Producția de lână la oi se încadrează între 2,8-3,2 kg iar la berbeci între 3,5 și 4 kg.
5. Ugerul are mameloane de lungime medie fiind globulos, specific raselor specializate pentru lapte.
6. Coada de formă triunghiulară este specifică fiind largă la bază și are un depozit de grăsime.
Greutate superioară Ţigăii
Greutatea corporală este superioară rasei locale Țigaie. În cazul oilor adulte Rovasi greutatea vie medie determinată pe 870 femele din nucleul de reproducție a fost de 60,66 kg, iar la berbecii de reproducție de 95,45 kg. Ambele valori sunt semnificativ mai mari cu 23% față de cele determinate la efectivul de oi și berbeci de rasă Țigaie.
Mioarele aveau la momentul trecerii la turma de bază o greutate medie de 49,81 kg, reprezentând peste 75% din greutatea oilor adulte. Tineretul femel de reproducție întreținut în aceleași condiții de cazare și furajare realizează valori medii ale greutății vii cu peste 25% mai mari comparativ cu tineretul de rasă Țigaie.
Spor bun de creştere la miei
La mieii în perioada de alăptare, s-au înregistrat sporuri medii zilnice de creștere de peste 250 g/zi/cap, prin care se confirmă că rasa Rovasi are aptitudini bune și pentru producția de carne. Intensitatea mare de creștere a mieilor oferă posibilitatea înțărcării timpurii, mărind astfel intervalul în care oile mame sunt supuse procesului de muls.
Producţie superioară de lapte
Producția de lapte a reprezintat principalul obiectiv al formării și al selecției. Pe baza datelor obținute în urma aplicării controlului performanțelor pentru cantitatea de lapte s-a constatat că la oile de rasă Rovasi producția medie de lapte a fost de 169,67 kg, mai mare cu 35,89% față de cea obținută de la oile de rasă Ţigaie (108,77 Kg), întreținute în aceleași condiții.
ROVASI ESTE DEJA ÎN FERME
Rolul și importanța acestei noi creații biologice este foarte bine evidențiată de faptul că numeroase efective au fost deja achiziționate de crescători din Constanța, Ialomița, Călărași și Giurgiu. Din efectivul total aflat în Registrul Genealogic au fost livrate și se regăsesc în exploatare în aceste zone un total de 4.218 ovine.
ECHIPA CARE A CREAT ROVASI
În prima etapă, activitățile de formare au fost coordonate de Eugen Popa (Director), Valeriu Caproșu și Neculai Iftimie iar în a doua etapă activitățile specifice de consolidare au fost coordonate de Prof. Constantin Pascal și cercetătorii Costică Cristian (Director), Eugen Popescu și Dragoș Bulmagă. O contribuție importantă au adus Mircea Tănase și Ionuț Ailenei de la AJCOC Miorița Moldavis.
Prin calităţile ei, Rovasi este de acum o rasă autohtonă excepțională, creație a cercetătorilor români.
Noua rasă este bine adaptată la condițiile de mediu mai aspre din zona de creștere și furnizează producții superioare de lapte, apropiate de cele ale raselor specializate. Este foarte rezistentă la temperaturile ridicate din timpul verii.
un articol de
IOAN PĂDEANU
CONSTANTIN PASCAL
USAMVB Timişoara
