Practic, documentul este împărțit pe specii de animale și pe grupuri de autori, probabil cu expertiză serioasă, care însă mă îndoiesc profund că au lecturat întregul raport!
Ca atare e rezonabil să bănuim că foarte puțină lume va avea timpul necesar să îl parcurgă, dat fiind volumul său, demn de clasicii scriitori ai romanelor fluviu, dar și din cauza limbajului tehnic tipic “bruxelez”!
De aceea, vă invit să reflectați asupra unui scurt rezumat al concluziilor raportului, bazate pe evidențele disponibile autorilor.

LEGISLAŢIA E BUNĂ… ŞI NU PREA

Prima concluzie ar fi că legislația existentă continuă să răspundă cerințelor și problemelor din domeniul bunăstării animale prezente la momentul adoptării, adică, în unele cazuri, chiar cu 20 de ani în urmă!
Bine de știut! Doar că se mai spune că în ciuda avansului, din păcate, majoritatea îngrijorărilor, provocărilor și motivațiilor cuprinse în legislație continuă să fie relevante și astăzi! Cu alte cuvinte am evoluat, dar… nu prea!
O altă concluzie ar fi că regulamentele actuale nu iau în considerare, într-un mod adecvat, așteptările sociale în creștere, dilemele etice, avansul științific și tehnologic și nici problemele de mediu. Ca atare legislația pe bunăstare trebuie îmbunătățită!

VACILE ŞI PEŞTII “SUB-OPTIM”

Tonul optimist continuă cu afirmația că legislația referitoare la bunăstarea porcilor, vițeilor, găinilor ouătoare și a puilor de carne s-a îmbunătățit atât pentru ferme, cât și în privința transportului sau a abatorizării… Dar, mai e mult până departe!
Din păcate, nu la fel de bine stau lucrurile cu legislația care ar trebui să acopere elementele de bunăstare – la toate nivelele – din sectoarele de producție a laptelui și a pisciculturii, care este sub-optimă (frumos cuvânt compus, nu-i așa?).

PRACTICA LASĂ MULT DE DORIT!

În ceea ce privește implementarea regulilor se pare că stăm mult mai… slăbuț! Vorba ceea: teoria ca teoria, însă practica ne omoară! Asta și pentru că există diferențe majore între statele UE în acest sens, textele de lege transpuse în legislația națională fiind, mai degrabă, vagi!
Iar aceste diferențe par să fie mult mai mari la nivelul legiferării bunăstării în ferme, comparativ cu cel al transportului, respectiv abatorizării, reglementările nefiind actualizate în ultimii 10 ani!
Cea mai mare slăbiciune a sistemului de legi care reglementează problematica bunăstării animalelor rămâne însă impunerea acestora în practică, mai ales în domeniul transportului animalelor, cu referire directă la durata acestuia, transportul animalelor gestante și a celor tinere și, mai ales, condițiile de transport către țările terțe.
Ca exemplu se cuvine a ne reaminti dezastrul de acum ceva vreme din portul Midia, unde câteva mii de oi și-au găsit sfârșitul în apele Mării Negre, din motive încă neelucidate pe deplin nici la acest moment.
Mai mult decât atât se pare că ne lipsesc indicatorii de monitorizare a îmbunătățirii nivelului de bunăstare animală pe acest segment.

3 PĂRŢI BUNE ALE BUNĂSTĂRII

Dar, să vedem puțin și partea plină a paharului! Întreaga pleiadă de directive și regulamente se pare că a adus beneficii adiționale atât animalelor, cât și societății ca întreg, ceea ce, să recunoaștem, e de bine!

1. Dintre beneficii raportul menționează îmbunătățirea productivității per animal, ceea ce are logică dacă avem în vedere chiar și numai creșterea semnificativă a spațiului individual disponibil în ferme și mijloacele de transport. Animale mai puține pe metrul pătrat poate însemna și un trai mai bun, nu-i așa?
2. Un alt beneficiu menționat de raport este “dezvoltarea serviciilor ecosistemelor”, sintagmă care aparţine clar jargonului “bruxelez” întrucât, oricât m-am străduit, nu i-am găsit definiția clară! Să fie vorba oare despre multiplicarea ONG-urilor susținătoare a soluțiilor ecologice pentru zootehnia UE, cu toate că doar aproximativ 3% din fermele zootehnice ale Europei funcționează pe aceste principii? De cercetat!
3. Al treilea mare beneficiu este cel al reducerii utilizării antibioticelor în ferme, aspect la fel de logic, pentru că scăderea densității animalelor în ferme are ca efect natural o limitare a presiunii microbiene și, implicit, a frecvenței și gravității bolilor ce necesită astfel de tratamente! Ori asta nu poate fi decât bine atât pentru animale, dar și pentru sănătatea publică.

CINE SUPORTĂ COSTURILE RIDICATE ALE BUNĂSTĂRII?

Foarte deschis însă, raportul recunoaște că toate aceste beneficii vin cu costuri suplimentare pentru fermieri care, adesea, nu și le permit, având în vedere volatilitatea recunoscută a prețului de vânzare a produselor animaliere.
Așteptările cetățenilor în privința bunăstării animalelor sunt, de asemenea, extrem de diferite între statele membre. Cele mai mari se regăsesc, așa cum era de așteptat, în țările vest europene, unde și portofelul e mai garnisit! Totuși, chiar și pe acele meleaguri puțini sunt acei consumatori care să fie dispuși să plătească prețuri mai mari pentru sortimentele din galantare ce provin din ferme cu un nivel ridicat de bunăstare sau eco. Undeva sub 20% dintre aceștia.
Cu alte cuvinte, vor bunăstare animală, care implică şi costuri suplimentare evidente, dar nu și să-i plătească fermierului pentru efortul său!

INFORMAREA ESTE DEFICITARĂ!

Ce pare să mai fie deficitar în peisajul legislativ al UE pe domeniul bunăstarii animale este informarea consumatorului, ceea ce reprezintă un punct de vedere corect.
Problema însă rămâne: cine are trebui să suporte costurile unor campanii de informare ample – fermierul, procesatorul sau cel care vinde produsul finit?

BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PREFERINŢELE CETĂŢEANULUI

Raportul pune și degetul pe rană, spunând că tranziția către un sistem alimentar sustenabil nu se poate realiza fără schimbări majore ale preferințelor de consum ale cetățenilor, preconizându-se o reducere a consumului de produse animale. Asta mai rămâne de văzut, având în vedere vremurile în care trăim!
Și, în fine, se precizează că este loc de îmbunătățire a legislației pe domeniul bunăstării animale, propunerile Comisiei fiind așteptate până la finalul lui 2023! Deci, mai e ceva vreme!

Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară EFSA a publicat recomandările privind bunăstarea animalelor în timpul transportului. 
Click AICI şi află care sunt cele 5 reguli de bază!

un articol de
IOAN LADOȘI
USAMV Cluj-Napoca