În ciuda ghinionului avut în 2011 cu rapiţa, cei mai mulţi fermieri afirmă că nu s-au speriat de secetă şi că vor continua să cultive această cultură în anii viitori.

Anul acesta, nici o speranţă pentru rapiţă

„Acum am ieşit rău cu rapiţa, dar asta nu înseamnă că n-o să mai semănam rapiţă, pentru că are preţ bun
Constantin Bazon, director al societăţii Comcereal Vrancea

Constantin Bazon, director al societăţii Comcereal Vrancea, afirmă că rapiţa este compromisă total. „Despre rapiţă, pot să vă spun că este compromisă în totalitate. Anul acesta nu se mai poate face nimic. În ultimul timp au căzut între 28 şi 30 litri de apă pe metru pătrat, dar în zadar”, susţine Constantin Bazon.

Apa a ajutat însă cultura de grâu. „Şi la grâu avem probleme din cauza lipsei apei, vă daţi seama. Până în prezent, cu mare efort, am reuşit totuşi să semănăm grâu pe circa 80 la sută din suprafaţa programată. Precipitaţiile din ultimele zile însă ne ajută mult şi sperăm ca situaţia să se îndrepte. O parte a producătorilor agricoli din zona noastră n-au semănat nimic până acum”, declară Constantin Bazon.

Ce se va întâmpla în continuare cu rapiţa?

„Din păcate, nu mai are ce să se întâmple. Probabil că pe 30 la sută din suprafaţa deţinută acum cu rapiţă o să semănăm grâu, iar pe diferenţă o să punem floarea soarelui şi porumb. Rămânem oricum în pagubă, cu cheltuielile făcute şi cu cele pe care o să le mai facem…”, explică Constantin Bazon.

În ceea ce priveşte rotaţia culturilor, directorul societăţii Comcereal Vrancea spune că va respecta un anumit plan, în aşa fel încât să nu cultive doi ani consecutiv aceeaşi cultură, ţinând cont de asolament.

„O să cultivăm în continuare şi grâu, şi porumb, şi rapiţă. Chiar dacă anul acesta a mers rău cu rapiţa, noi nu vom renunţa la ea. Probabil o să reducem suprafaţa de rapiţă, dar cu siguranţă o vom avea în plan în continuare. Un motiv este şi faptul că rapiţa îţi poate aduce un profit bun”, susţine Constantin Bazon.
SC Comcereal Vrancea exploatează 1300 hectare cu grâu, respectiv 600 hectare cu rapiţă.

Noroc cu arătura din vară

„Odată îmi amintesc că am semănat grâu în 6 decembrie şi cultura a mers chiar bine…
Costică Postârnac, administrator al SC Ipatele, judeţul Iaşi

Costică Postârnac, administrator al societăţii agricole Ipatele, din localitatea cu acelaşi nume din judeţul Iaşi, spune că nu a avut probleme cu semănatul grâului, datorită unui fapt extrem de simplu: „noi am arat terenul în vară, imediat după recoltare, iar asta ne-a ajutat enorm. Acum suntem în epoca optimă de semănat a grâului, dar se poate semăna şi mai târziu. Teoretic, se poate semăna şi mai târziu, cu rezultate bune. Depinde mult de cum vor fi condiţiile de răsărire”, susţine Costică Postârnac.

Din nefericire, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre rapiţă. „Avem rapiţă pe 450 de hectare, dar şansele să-şi revină sunt mici. Noi sperăm ca măcar 50 la sută din suprafaţă să răsară. Cu puţin noroc, dacă mai are timp să facă patru-cinci frunze şi să fie zăpadă, fără ger, poate ieşi şi rapiţa”, afirmă Costică Postârnac.

La societatea vrânceană se practică cu succes rotaţia culturilor, atât după carte, cât şi după experienţa anilor anteriori. „Noi punem rapiţă, apoi grâu, apoi floarea soarelui urmată de porumb. După un astfel de ciclu, iar repetăm culturile menţionate. Important este să nu repetăm doi ani consecutiv unele culturi care au boli comune, cum sunt rapiţa şi floarea soarelui”, explică Costică Postârnac.

Cât priveşte lipsa precipitaţiilor, administratorul ieşean consideră că: „secetă a fost şi va mai fi. Aşa ceva noi nu putem controla, ştim bine asta. Important este să încercăm să ne adaptăm, cum putem. Să încercăm să folosim tehnologia în favoarea noastră, atât cât putem”.
Societatea agricolă Ipatele deţine 700 hectare cu grâu, respectiv 450 hectare cu rapiţă.

INFO

RISCURI
Semănatul târziu

În opinia Ninei Gheorghiţă, Director Marketing-Dezvoltare, Caussade Semences România, semănatul cerealelor păioase dincolo de epoca optimă implică anumite riscuri.

Semănatul târziu, în noiembrie (dar nu mai târziu de 15-20 noiembrie) nu trebuie luat în considerare decât pentru grâu şi triticale, întrucât pentru orzul de toamnă riscul compromiterii culturii din cauza îngheţului este foarte mare. Implicaţiile semănatului târziu sunt:

• creşterea sensibilităţii la frig din cauza faptului că plantele intră în iarnă neînfrăţite şi necălite, şi de aici riscul crescut al compromiterii culturii de îngheţ;
• densitate mai mică în primăvară, ceea ce determină un risc crescut al  îmburuienării culturii;
• sistem radicular slab dezvoltat, cu creşterea riscului de ,,descălţare,, a culturii, ca urmare a alternanţei îngheţ/dezgheţ;
• întârzierea vegetaţiei  în primăvară, ceea ce poate conduce la apariţia pericolului de şiştăvire a boabelor, ca efect al suprapunerii perioadei de umplere a boabelor cu  perioadele de secetă şi de arşită atmosferică.

Când putem întoarce rapiţa?

Pledez pentru întoarcerea acestei culturi în toamnă, doar dacă seminţele au germinat în sol iar din cauza umidităţii insuficiente nu au mai putut răsări sau au răsărit în proporţie de numai 30-40 la sută.

Pentru o cultură răsărită uniform, dar întârziată ca şi fază de vegetaţie, nu recomand întoarcerea, pentru că trecerea acesteia peste iarnă depinde foarte mult de evoluţia condiţiilor climatice. De regulă, rapiţa rezistă la temperaturi de -16…-18 °C fără strat de zăpadă, însă solul nu trebuie sa mustească de apă, întrucât cristalele de gheaţă formate distrug plantele chiar dacă acestea au intrat într-o fază de vegetaţie propice iernării (6-8 frunze iar coletul este de grosimea unui creion).

Pentru situaţiile în care  întoarcerea rapiţei se face în toamnă, aceste suprafeţe pot fi însămânţate cu grâu sau triticale. Pentru orzul de toamnă, epoca de semănat este depăşită de regulă în momentul la care fermierul hotărăşte să întoarcă rapiţa în toamnă, de aceea nu trebuie sa-şi mai asume încă un risc.

În primăvară, cei mai mulţi fermieri care decid întoarcerea rapiţei o înlocuiesc cu floarea-soarelui, deşi  această verigă de rotaţie, şi anume după rapiţă să urmeze floarea-soarelui, nu este recomandată datorită în special a sclerotinei, însă dat fiind faptul că rapiţa nu a parcurs tot ciclul biologic, se poate accepta acest compromis.