Buna pregătire a terenului, respectarea adâncimii de semănat şi umiditatea/precipitaţiile, dar şi culturile „însoţitoare” pot să influenţeze semnificativ succesul rapiţei. Deşi este o cultură tehnică relativ pretenţioasă şi provocatoare, rapiţa a câştigat foarte mult teren.

Riscul de îngheţ în timpul iernii a fost minim în ultimii ani, astfel că succesul culturii de rapiţă a fost, în cea mai mare parte, dat de agrotehnica folosită de fermieri şi de nivelul de precipitaţii la înfiinţarea culturii. O importanţă deosebită trebuie acordată rotaţiei culturilor, plantelor premergătoare şi, de ce nu, culturilor însoţitoare.

Data optimă de semănat pentru rapiţa de iarnă este tot mai greu de estimat, în ultimi ani fiind mult devansată, chiar până în prima decadă a lunii august, în funcţie de condiţiile meteorologice.

4 STADII „CHEIE” ALE CULTURII DE RAPIŢĂ

Specialiştii Maïsadour apreciază că înţelegerea principalelor etape de dezvoltare ale rapiţei ajută la luarea unor decizii bine informate pentru managementul şi performanţa culturii. Cele 4 stadii cheie ale dezvoltării culturii sunt:

1. Germinarea şi răsărirea

• Semănaţi la o adâncime de 2-4 cm, în funcţie de condiţiile de umiditate ale solului şi de potenţialele precipitaţii. Se preferă condiţiile de umiditate bună a solului, pentru a facilita germinaţia.
• Utilizaţi o semănătoare de precizie.

2. Creşterea în toamnă

• Plantele trebuie să ajungă la stadiul de 4 frunze cât mai repede posibil, pentru a limita impactul dăunătorilor de toamnă. E bine să atingă cel puţin 8 frunze înainte de a intra în repaus vegetativ.
• Preveniţi riscul de alungire a plantelor şi al deficitului de azot.

3. Înflorirea

• Înflorirea durează între 3 şi 7 săptămâni, în funcţie de condiţiile meteorologice ale anului. În această perioadă, cultura este susceptibilă la infecţia cu Sclerotinia.
• Numărul de boabe/păstaie şi numărul de păstăi este determinat tot în această perioadă.

4. Maturarea

• După înflorire, începe dezvoltarea seminţelor, „umplerea” păstăilor (MMB).
• Conţinutul de ulei este determinat în intervalul de până la 60 de zile după începerea înfloririi. Recoltarea începe la o umiditate standard de 9%.

Află informaţii suplimentare despre stadiile cheie de creştere a rapiţei de iarnă!

CULTURILE „ÎNSOŢITOARE”

Tehnica culturilor însoţitoare poate ajuta la combaterea insectelor dăunătoare şi a buruienilor, precum şi la diminuarea efectelor eroziunii solului, arată cercetătorii francezi.

Intercalarea la semănat a rândurilor de rapiţă cu rânduri de trifoi alb sau trifoi roşu (în funcţie de tipul de sol) este un compromis ideal pentru o bună acoperire a solului, astfel încât acesta să compenseze absenţa îngheţului în timpul iernii.

Cultura însoţitoare pentru rapiţă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

• Să acopere suficient de repede terenul, astfel încât să aibă un efect anti-buruieni;
• Să reducă presiunea insectelor dăunătoare asupra culturii de bază.

Trebuie însă găsit un compromis astfel încât plantele însoţitoare să nu crească prea mult, pentru a nu concura cu rapiţa.

Trifoiul roşu s-a remarcat ca o cultură care se instalează destul de uşor şi repede şi este capabilă să reziste la secetă şi la umbra semnificativă odată cu dezvoltarea culturii de rapiţă.

Pentru a compensa startul oarecum lent al trifoiului roşu, experţii Gersycoop recomandă combinarea acestuia cu linte sau cu măzăriche.

Mai multe detalii despre culturile însoţitoare pentru rapiţă găsiţi AICI!

CUM FAVORIZEAZĂ DRENAJUL SOLULUI

Asocierea diferitelor culturi favorizează dezvoltarea sistemului radicular, util structurii solului. Testele efectuate de Terres Inovia arată că, asociată cu o leguminoasă (cultură însoţitoare), rapiţa va dezvolta rădăcini mai adânci. Mai multe ipoteze ar explica acest fenomen: pe de o parte, rapiţa este stimulată de concurenţa cu alte plante pentru a avea acces la nutrienţi, iar, pe de altă parte, masa foarte mare de rădăcini de suprafaţă ale leguminoaselor ar avea un efect structurant favorabil în explorarea rădăcinii rapiţei.

De asemenea, rezultatele testelor indică că rapiţa produce cu 10 până la 15% mai puţină biomasă aeriană în favoarea unei explorări mai mari a rădăcinilor.

Rezultatele diferitelor studii asupra beneficiilor culturilor de însoţire a rapiţei sunt accesibile AICI!

5 OBIECTIVE-ŢINTĂ

1. Germinare rapidă şi uniformă: stadiul de 8 frunze înainte de a intra în repaus vegetativ.
2. O bună dezvoltare a rădăcinii pivotante:10-15 cm lungime.
3. Densitate: 25-35 plante/mp.
4. Plantele să atingă etapa de rozetă aplatizată înainte de începutul iernii.
5. În primăvară, evaluaţi rata de supravieţuire şi nu uitaţi că rapiţa are o capacitate mare de a „umple” spaţiul disponibil.

Citeşte şi SEMĂNATUL RAPIŢEI ÎN TEREN USCAT. Iată 5 sfaturi practice ale specialiştilor canadieni

un articol de

GHEORGHE GHIŞE