În urmă cu o lună, în cadrul târgului INDAGRA, premierul Marcel Ciolacu vorbea despre lansarea unui nou program „Rabla pentru Tractoare” prin care să fie stimulată înnoirea parcului de utilaje agricole din România. Am vrut să aflăm când ar putea fi el implementat, cum ar putea funcționa și ce oportunități ar aduce fermierilor, motiv pentru care am discutat cu mai mulți reprezentanți din domeniu.

Ministerul Agriculturii nu e implicat, Ministerul Mediului nu răspunde

Având în vedere că atât primul ministru cât și ministrul Barbu afirmau că există deja un grup de lucru constituit, format din reprezentați ai Ministerului Mediului și cei ai Agriculturii, am decis să îi contactăm pentru a vedea evoluția programului, mai ales că acesta ar trebui să fie cuprins în bugetul pentru anul viitor. Însă, ceea ce părea un proiect normativ în lucru, pentru care mai urmau doar să se identifice sursele de finanțare, așa cum afirma ministru Barbu pentru Agerpres, se dovedește mai degrabă doar o inițiativă aflată la stadiul incipient, după cum ne-a declarat Adrian Pintea, secretar de stat în cadrul MADR:

„Acest program nu a fost discutat la nivelul ministerului nostru, ci a fost o inițiativă de la Ministerul Mediului care între timp și ea a fost retrasă. În cadrul MADR, noi ne concentrăm pe înzestrarea fermierilor cu utilaje prin măsurile existente în PNDR și procesul este cât se poate de transparent, fie că vorbim de fosta măsură 4.1 sau de actuala linie de finanțare DR-13 – Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal.”

Din păcate, până în momentul publicării acestui articol nu am primit un răspuns din partea Ministerului Mediului.

Reprezentații industriei nu au fost consultați

Totuși, ținând cont de faptul că ministru Mircea Fechet a abordat pe parcursul acestei luni atât subiectul „Rabla pentru Autoturisme”, cât și pe cel privind „Rabla pentru Sobe”, am sperat ca măcar reprezentații industriei producătoare și importatoare de mașini agricole să fi fost invitați la consultări.

„E o inițiativă bună și ne anunțăm disponibilitatea de a lucra alături de cei care vor implementa acest program. Însă până acum nu ne-a contactat nimeni, nici de la Ministerul Mediului, nici de la cel al Agriculturii. De la dumneavostră din presă am aflat de acest program și noi chiar sperăm să fim consultați pe această temă, pentru că ne dorim să nu repetăm aceleași greșeli ca acum 10 ani, când a fost organizat ultima dată un program Rabla pentru Tractoare. Atunci programul Rabla pentru Tractoare a fost copiat după cel pentru mașini și au fost prevăzute a se finanța de trei ori mai multe tractoare decât se vindeau efectiv în România”, ne-a declarat Mihai Ivașcu, director în cadrul Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR).

Cinci repere pentru relansarea programului

De altfel, reprezentantul APIMAR ne-a explicat că, în eventualitate în care vor fi invitați la consultări, asociația va propune factorilor decidenți o reorganizare a programului ținând cont de necesitățile reale ale pieței.

„Sunt câteva puncte importante pe care noi, cei din domeniu le-am dori de la programul rabla:

1. Să se poată cumula mai multe vouchere. În 2012-2013, valoarea tichetului rabla (n.r. 4000 euro) abia reușea să acopere TVA-ul pentru achiziția unui tractor nou. Altfel, e greu de crezut că fermierii vor fi cu adevărat stimulați să își cumpere utilaje noi.
2. Casarea unui tractor vechi, cel care este dat în locul tichetului Rabla, să nu fie condiționată de un titlu de proprietate. Gândiți-vă că vorbim de utilaje care au 30 poate chiar 40 de ani și pentru care destul de probabil mulți fermieri nu mai au actele de achiziție. Așa că noi propunem ca fermierii să poată veni inclusiv cu o fișă de mijloace fixe din contabilitate în locul unui act de proprietate pentru a putea casa vechiul utilaj.
3. Să nu fie condiționată casarea tractorului vechi de starea lui de funcționare. Este normal să existe un criteriu privind integritatea tractorului (să conțină toate componentele importante, să aibă motor și să fie pe 4 roți), dar nu este normal să ceri fermierului să aibă un tractor de acum 40 de ani aflat în stare perfectă de funcționare. Până la urmă Rabla pentru Tractoare este un program de mediu, deci obiectivul este să se scoată din uz acele utilaje care poluează.
4. Să existe un cadrul legal clar privind accesul la programul Rabla pentru Tractoare pentru fermierii care au accesat sau care vor să acceseze fonduri europene în vederea dotării cu utilaje, inclusiv prin PNDR. În situația actuală este posibil să existe o serie de contradicții între acest program și legislația europeană privind ajutoarele de stat.
5. Să permită unui număr cât mai mare de furnizori să facă parte din acest program, pentru că impactul programului s-ar resimți cel mai mult pe segmentul de tractoare mici”, a adăugat Mihai Ivașcu.

Reprezentanții companiilor sunt sceptici

Am discutat și cu reprezentanții mai multor companii care activează în domeniu iar din punctul lor de vedere actualele forme de finanțare (fonduri europene, leasing și trade-in/buy-back) au permis deja majorității fermierilor activi să-și înnoiască parcul de utilaje.

„Nu știu dacă programul Rabla pentru Tractoare ar putea fi considerat unul de înnoire sau unul de supraviețuire. În general fermierii care caută tehnologii moderne au suprafețe mai mari de lucrat și implicit au nevoie de tractoare mai puternice. În cazul lor există un flux al utilajelor, și chiar dacă nu au utilaje noi, în general nu rămân cu tehnologie mai veche de 10 – 15 ani în fermă. Ori valoarea de piață a unui tractor vechi de 10-15 ani, cu peste 100 CP, probabil e mai mare decât cea a unui eventual tichet rabla. De aceea cred că impactul programului va fi destul de limitat, iar beneficiarii vor fi mai degrabă fermierii care practică agricultura pe suprafețe mici, la limita agriculturii de subzistență și nu cei care își doresc tehnologie nouă” – Marian Martinescu, manager de divizie în cadrul Sigma România.

„Când ne referim la tractoare situația e cumva diferită față de ce se întâmplă pe piața auto, pentru că fermierul își cumpăr un utilaj pe care să îl poată folosi în activitatea lui curentă, așa că nu știu câți din ei mai au efectiv o rablă pe care să o poată duce la casat. Cine a păstrat un U650 o face din alte motive și are cu siguranță și alte tractoare în fermă. Acum depinde și de cât va fi valoarea acelui voucher, însă e greu de crezut că ar putea acoperi avansul pentru un tractor nou de 80-100 CP. Dacă primul-ministru și-ar dori cu adevărat să ajute fermierii mai degrabă ar trebui să se orienteze către un program prin care să subvenționeze dobânzile sau ar putea să redirecționeze acele fonduri către segmentul de irigații, de care fermierii chiar au nevoie în această perioadă”, a afirmat Bogdan Ciobanu, managerul de produs AgroConcept pentru segmentul de tractoare.