IBNA se numără printre puținele institute de cercetare de la noi care reușesc să supraviețuiască din proiecte internaționale, fără a se baza doar pe sprijinul financiar al statului român.
Puțini bani pentru cercetarea agricolă românească
Banii alocați din PIB-ul României pentru cercetare sunt cu mult sub media europeană. Media Uniunii Europene este de 2,1% din PIB, iar la nivelul României este de 0,5%, fonduri publice și fonduri private. România este singura țară în care finanțarea cercetării agricole se face din venituri proprii. Cercetătorul nu primește un salariu de la stat, așa cum se întâmplă cu alte profesii. „Noi avem norocul să fim ancorați în cercetarea europeană și câștigăm cam 30 de proiecte pe an. Sunt create consorții din care fac parte cercetătorii români și cercetători din alte țări, iar proiectele sunt susținute din fondurile Direcției Europene de Cercetare”, spune Horia Grosu, directorul general al IBNA. Anual, Institutul primește de la bugetul de stat aproximativ 40 de miliarde de lei vechi.
Producția mondială de nutrețuri combinate va depăși un miliard de tone în 2015!
Cornel Octavian Pană, profesor universitar la USAMV București, a vorbit în expunerea sa despre producția mondială de nutrețuri combinate, o industrie cu o cifră anuală de afaceri uriașă – 370 miliarde de dolari. Anul trecut s-au fabricat 964 de milioane de tone de nutrețuri combinate, adică 130 kg/cap de locuitor. Anul acesta, producția va atinge un miliard de tone. Primii trei mari producători de nutrețuri combinate din lume sunt: China – 183 mil. tone, SUA – 172 mil. tone și Brazilia – 66 mil. tone.
În Europa, anul trecut au fost produse 153,4 mil. tone, adică 16% din producția mondială. Consumul zootehnic în țările UE-28 totalizează 475 milioane de tone de nutrețuri, din care hrana pentru păsări reprezintă 33,6%, pentru porci – 31,7%, pentru nutriția taurinelor – 27,3% și alte categorii – 6,6%. Cele mai mari producții în UE-28 realizează: Germania – 24,5 mil. tone; Franța – 21,2 mil. tone; Spania – 20,7 mil. tone; Marea Britanie – 15,4 mil. tone; Italia – 14 mil. tone; Olanda – 12,9 mil. tone și Polonia – 9,2 mil. tone.
Structura materiilor prime din rețetele de nutrețuri combinate nu a înregistrat modificări semnificative în ultimii ani: 48% cereale, 27,5% șroturi, 11,5% subproduse industriale, 3% aditivi vitamino-minerali, 2% grăsimi vegetale și animale. Făinurile animale și făinurile de pește au o pondere redusă în nutrețurile combinate din cauza restricțiilor impuse de UE și a costului ridicat. Din iunie 2013, UE a reautorizat folosirea făinurilor proteice pentru hrana peștilor, acesta fiind un prim pas în ridicarea parțială a interdicției de hrănire a animalelor cu proteină animală.
Cea mai mare provocare a industriei europene de nutrețuri combinate este reducerea deficitului de materii prime proteice. Europa produce doar 30-31% din necesarul anual de materii proteice: 2% soia, 74% floarea soarelui și rapiță și 67% făină de pește. Deci deficitul este de 70%. Politica Agricolă Comună ar trebui să stimuleze cultivarea speciilor de plante oleaginoase și să reducă dependența de importul de materii proteice, în special șrot de soia.
CUM STĂM LA PRODUCȚIA DE NUTREȚURI COMBINATE?
În prezent, România produce anual 2,5 – 3 milioane tone de nutrețuri combinate, în condițiile în care înainte de 1989 produceam 10 milioane de tone pe an. Țara noastră importă 75% din necesarul de soia.
27 de companii producătoare au fabrici de extrudarea boabelor de soia și producție de soia. Importurile ar fi reduse dacă România ar permite cultivarea de soia modificată genetic.
În România există o singură asociație a producătorilor de nutrețuri combinate, afiliată din 2014 la Federația Europeană a Fabricanților de Nutrețuri Combinate (FEFAC). Asociația Națională a Fabricilor de Nutrețuri Combinate este înființată în 2013 și a fost condusă inițial de Iosif Pazuric, unul dintre marii fermieri din România, cu ferme de producție vegetală, crescătorii de porci, fabrici de nutrețuri combinate etc. în județul Bihor. În prezent, președintele asociației este Iani Adrian Chihaia. România are patru delegați în cele cinci comisii de lucru FEFAC. Conducerea asociației din România și-a fixat un obiectiv îndrăzneț: dublarea producției de nutrețuri combinate din țara noastră.
