Propunerea CE pentru GAEC 8, transmisă statelor membre la 1 februarie a.c., are ca scop să le permită fermierilor din UE să beneficieze de derogare pentru anul 2024, de la setul de standarde de bază cunoscute sub denumirea de GAEC-uri.

GAEC-urile reprezintă ”bunele condiții agricole și de mediu” iar ”opțiunea din draft este inacceptabilă pentru fermierii români în forma propusă, întrucât pierderile de venit la nivel de fermă sunt mai mari decât lăsarea necultivată a unei suprafețe în proporție de 4% ca teren pârloagă, așa cum este acum în vigoare”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în numele fermierilor afiliați și al cooperativelor membre.

”Noi fermierii, care suntem obligați de concurența acerbă de pe piețele globale de produse agricole să ne urmărim cu foarte mare grijă costurile la nivel de fermă, ne exprimăm consternarea și dezamăgirea față de experții CE care nu au făcut un studiu de impact, prin care să realizeze că opțiunea propusă pentru anul 2024 este mai păguboasă pentru fermele noastre decât condiționalitatea inițială (pârloaga)” – ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

2 VARIANTE PROPUSE PENTRU GAEC 8, AMBELE CU EFECTE NEGATIVE PENTRU FERMELE DIN ROMÂNIA!

Practic, Comisia europeană a propus 2 variante prin care să fie înlocuită suprafața pârloagă din GAEC-8.

”Considerăm că beneficiile pentru mediu în ambele cazuri sunt mult prea mici în comparație cu pierderile fermierilor care sunt substanțiale, de cca 1200-6500 lei/ha (240-1300 euro/ha).

Prin PAC 2023-2027 ne-au fost introduse aceste GAEC-uri pentru beneficiile aduse mediului, și anume: creșterea continutului de materie organică în sol prin încorporarea biomasei obținută în cultură secundară și îmbunătățirea/creșterea biodiversității întrucât nu folosim PPP-uri.

În practică, cel puțin pentru România, după recoltarea culturilor de vară, atunci când urmează să semănăm cultura succesivă, se instalează o perioadă (iulie, august, septembrie) cu cantități foarte mici de precipitații, iar pe mai bine de 30% din suprafața agricolă a țării chiar seceta puternică sau extremă (Dobrogea, Bărăgan, sudul Munteniei, sudul Moldovei etc.) deci pe cea mai mare parte a acestor suprafețe semănate cultura succesivă nici nu răsare. În cazul în care răsare cantitatea de biomasă este mică (cultura rămâne pe teren minim 8 săptămâni). În anul 2023 am avut zone unde nu a plouat mai bine de 300 de zile consecutiv!”, se arată în documentul transmis de Alianță către autoritățile naționale și europene implicate în legiferarea și punerea în practică a acestor norme.

VARIANTA 1: ÎNLOCUIREA PROCENTULUI de 4% PÂRLOAGĂ CU 7% CULTURI FIXATOARE DE AZOT, FĂRĂ UTILIZAREA DE PPP

Prima variantă este înlocuirea celor 4% pârloagă cu o suprafață de 7% culturi fixatoare de azot fără utilizarea produselor de protecția plantelor (PPP) în cultură principală sau secundară.

Cultivarea leguminoaselor pentru boabe fără aplicarea pesticidelor, înseamnă pierderi de producție între 50-100% în funcție de situație.

”De fapt, se pare că aceste aspecte au fost evitate a fi avute în vedere acum la analiza acestei derogări de specialiștii CE, în schimb, în cazul agriculturii biologice au avut grijă ca aceste pierderi reale să fie baza argumentării necesității alocării unor subvenții mult mai mari din cauza problemelor de productivitate, mai ales la culturile leguminoase care sunt cele mai sensibile la concurența buruienilor și atacului de boli și dăunători.

Deci considerăm că aceleași elemente ar fi trebuit avute în vedere și de această dată, iar în aceste condiții nici un fermier nu va accepta să aibă costuri de cel puțin 5000-6500 lei/ha (1000-1300 euro/ha), din care doar sămânța costă în medie cca 1000 lei/ha (200 euro /ha), ca să înființeze o cultură de leguminoase și să piardă în cel mai fericit caz jumătate din suma investita/ha. Deci, această variantă este exclusă pentru fermieri!”, se arată în analiza Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

VARIANTA 2: CULTURĂ SECUNDARĂ, ALTA DECÂT LEGUMINOASELE, FĂRĂ PPP

”A doua variantă propusă prin draftul de regulament prezentat, ne dă posibilitatea să cultivam în cultură secundară alte culturi decât leguminoasele pentru boabe, tot fără PPP-uri, cu mențiunea că procentul de 7% avut în vedere la cultivarea leguminoaselor pentru boabe, va suporta un factor de ponderare de 0,33.

Cu alte cuvinte la 100 ha nu vom cultiva 7 ha cultură secundară ca în cazul culturilor fixatoare de azot ci 23,3 (7×0,33) ha din orice alte culturi folosite pentru covoare vegetale. Orice fermier înțelege că între pierderile de venit înregistrate prin a lăsa 4 ha din suprafață pârloagă din 100 ha, la care se aplică costurile unei lucrări de igienizare (un disc), în comparație cu înființarea unei culturi secundare pe 23,1 ha, sunt cu mult mai mari în cel de-al doilea caz. Înființarea unei culturi secundare, chiar și în cazul utilizării seminței de fermă, tot costă măcar 1200 lei/ha (cca 240 euro/ha)”, explică cei de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

FERMIERII ROMÂNI CER DEROGARE, LA FEL CA ÎN 2023!

Solicităm MADR-ului și tuturor instituțiilor statului român să facă toate demersurile la CE pentru ca varianta propusă de România în cadrul Consiliului AGRIFISH din iulie 2023, și având sprijinul a 15 state, să fie pusă în aplicare, și nu varianta propusă de Franța în cadrul Consiliului AGRIFISH din noiembrie 2023. Singura optiune valabilă, rămâne aplicare unei derogări la fel ca în 2023! – ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE