ARAD: La cramele din vest, vinul face mai repede cu ochiul străinilor
Géza Balla, director la societatea Wine Princess SRL, din Miniş, judeţul Arad, spune că ferma sa a început să practice promovarea vinurilor prin cramă încă de acum 18-20 de ani. “Cred că am fost printre primii din ţară care în urmă cu circa 18-20 de ani am realizat faptul că cea mai bună promovare pentru producătorii din România este aceea de a invita consumatorii de vin la tine acasă, deci la cramă, pentru ca aici să stau de vorbă cu ei, aici să le prezint vinurile, tehnologia, viile. Oamenii trebuie să trăiască împreună cu tine în acest mediu o zi sau două, în aşa fel încât ei să poată intra în tainele vinurilor şi ale vinificaţiei”, îşi aminteşte Géza Balla primele sale acţiuni de promovare a vinurilor.
“Astfel, am dezvoltat acest enoturism în paralel cu crama, în aşa fel încât la ora actuală putem oferi vizitatorilor, sosiţi în grupuri, un program foarte complex. Trebuie să menţionz faptul că programul pe care îl oferim astăzi este rezultatul multiplelor experienţe pe care le-am avut cu turiştii, consumatorii de vinuri. Deci activităţile la care pot participa turiştii nu sunt făcute după capul meu, ci în funcţie de experienţele pe care le-am avut în decursul anilor cu cei care ne-au vizitat”, continuă interlocutorul nostru.
Turiştii se implică în activităţile din vie
La Wine Princess însă vizitatorii mai practică ceva deosebit care să-i facă să nu uite prea uşor Minişul, mai ales dacă se află în sezonul potrivit: oamenii pot da o mână de ajutor muncitorilor care execută lucrări de sezon în fermă, cum ar fi tăieri de vie ori recoltat de struguri. “Este important că turiştii se simt bine la noi, mai ales că oferim şi cazare, deci nu mai avem parte de stresul cu deplasarea. Astfel, unii dintre ei chiar participă la legat, la tăiat, la recoltat de struguri etc. Deci sunt nişte lucruri extraordinare din acest punct de vedere“, explică Géza Balla.
Cine sunt turiştii care calcă pragul Wine Princess? “Slavă Domnului, noi avem turişti din toată Europa: Germania, Italia, Slovacia, Serbia, Ungaria etc, iar numărul acestora este în creştere. Ce mă bucură foarte tare este faptul că în ultimul an au început să vină din ce în ce mai mulţi arădeni şi timişoreni. Un număr mai mare de vizitatori avem la sfârşit de săptămână şi în campania de recoltare şi de prelucrare. Ei vor să vadă cum se recoltează, cum se procedează, cum se prelucrează vinul”, susţine directorul fermei.
Societatea arădeană Wine Princess numără 120 hectare de vie, fiind profilată în special pe soiurile autohtone, tipice podgoriei Miniş-Măderat, cum ar fi Cadarca şi Mustoasă de Măderat, plus soiurile mai cunoscute precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir etc.
CONSTANŢA: Crama Trantu susţine degustări pe terenul colaboratorilor
Din Arad, ne oprim tocmai în celălalt capăt al ţării, mai aproape de malul Mării Negre. Societatea Vinex Murfatlar, situată în localitatea Cernavodă, judeţul Constanţa, deţine crama Trantu, care poate fi găsită şi în mediul online, cu o descriere interesantă, menită să atragă vizitatorii. În ciuda acestui lucru, reprezentantul societăţii, managerul de produs Georgiana Tecuci spune că promovarea vinurilor se face în special pe căile clasice şi nu prin activităţi la cramă. “Avem în vedere în viitor şi organizarea de activităţi la cramă, doar că, deocamdată, ne axăm pe alte modalităţi, cum sunt participările la expoziţii, degustări, efectuate la nivel naţional. De exemplu, participăm la Good Wine, la Bucureşti. Zilele acestea se lansează un ghid internaţional de gastronomie şi vinuri, cu prima ediţie de România, lucrare în care vom fi şi noi incluşi. De asemenea, participăm la târguri, concursuri. Recent, am participat cu crama Trantu la un concurs internaţional de vinuri la Viena, unde am obţinut o medalie”, arată Georgiana Tecuci.
Crama Trantu este prezentă, după cum susţine interlocutorul nostru, în mediul online, inclusiv pe facebook. “De asemenea, acordăm o importanţă mare şi mediului online. Astfel, suntem constant promovaţi în diverse website-uri, cât şi pe pagina de facebook”, susţine Georgiana Tecuci.
În ceea ce priveşte degustările, reprezentantul societăţii Vinex Murfatlar declară că acestea au loc în colaborare cu deţinătorii unor locaţii independente. “Suntem prezenţi la manifestările unor restaurante, cafenele, magazine specializate, unde susţinem diverse degustări de vinuri. Acţiunile de degustare sunt organizate împreună cu ei, cu produsele noastre. Avem reprezentanţi responsabili pe zone, cu ajutorul cărora se promovează evenimentele la nivel local. Deci, facem şi noi degustări, doar că acestea nu au loc la cramă”, explică Georgiana Tecuci.
Conform interlocutorului nostru, Vinex Murfatlar se remarcă în special prin brandurile Elixir, Noblesse, respectiv Crama Trantu, ultimul denumit după numele proprietarului afacerii, Iota Trantu, fiind apărut recent pe piaţă.
Vinex Murfatlar deţine o exploataţie de 120 hectare, situată în Podgoria Murfatlar, mai exact în zona de vest a podgoriei, care începe de la Dunăre şi se întinde până în zona localităţii Murfatlar. Cultivă soiuri albe (Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Tămâioasă Românească), respectiv soiuri roşii (Pinot Noir, Merlot, Cabernet şi Fetească Neagră).
BISTRIŢA-NĂSĂUD: La Crama Jelna ajung oaspeţi din Olanda şi Suedia
Următoarea “escală” este la Bistriţa-Năsăud. Ovidiu Moldovan, director şi proprietar la societatea Drosera Comserv SRL, din localitatea Satu-Nou, judeţul Bistriţa-Năsăud, spune că organizează acţiuni de degustări de vinuri, susţinute, de regulă, pentru grupurile de turişti care ajung în zonă. “La noi la cramă se poate ajunge cu o programare prealabilă. Organizăm degustări începând de la grupuri de minim 5 persoane. Am putea oferi şi pentru mai puţini turişti, însă problema noastră este timpul alocat, din acest motiv am stabilit această limită de persoane”, explică Ovidiu Moldovan.
Ce le oferă crama Jelna celor care îi trec pragul? “Noi oferim meniuri cu brânzeturi tradiţionale, mâncare la ceaun şi, desigur, vinurile noastre”, declară Ovidiu Moldovan.
În ceea ce priveşte organizarea de degustări la cramă, proprietarul Drosera Comserv susţine: “Avem manifestări cu degustări pentru diverse grupuri de persoane. Ca număr de grupuri, acestea variază între 2 şi 4 pe lună. Desigur, noi ne-am dori să fie mai multe grupuri şi mai multe persoane…”, spune interlocutorul nostru.
De unde provin vizitatorii cramei Jelna? “În prezent, circa 80% dintre turişti, iubitori de vinuri, provin din străinătate. Vin în principal din Olanda, Suedia, Anglia, Germania etc. Din câte ştiu eu, turiştii străini aud de noi de la diverse agenţii şi aşa ajung şi aici. Este îmbucurător faptul că oamenilor le plac vinurile şi meniurile noastre, ceea ce îi face să revină la noi”, arată interlocutorul nostru.
Iată câteva planuri de viitor în ceea ce priveşte promovarea prin activităţi la crama Jelna. “Dorim să ne diversificăm, să putem organiza şi activităţi în vie, cum sunt cele în care turiştii vin şi ajută la recoltatul strugurilor etc. Este lăudabil faptul că numărul turiştilor este în creştere, lucru care ne motivează şi pe noi să repartizăm mai multe resurse spre acest gen de activităţi de promovare a vinurilor”, declară Ovidiu Moldovan.
Societatea Drosera Comserv lucrează 26 ha de vie aflată în al doilea an de rodire şi este focusată în special pe vinurile albe. Dintre soiurile cultivate menţionăm: Fetească albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel şi Sauvignon Blanc.
BUZĂU: Numărul turiştilor este în creştere
În judeţul Buzău, ne oprim la crama Domeniile Franco Române, a societăţii CH Pietrosaratii SRL, din localitatea Săhăteni. O investiţie franceză. “Noi oferim nişte pachete complete, care conţin, de regulă, o prezentare de cramă, o degustare de 4-8 vinuri, o gustare, cât şi o plimbare în vii şi pe dealurile din preajmă. Oaspeţii pot opta fie pentru un pachet complet, fie pot alege doar un pachet parţial, de exemplu, doar degustarea ori doar o simplă gustare, după preferinţa şi disponibilitatea fiecăruia”, ne lămureşte Cristina Staicu, directorul Pietrosaratii SRL.
Doritorii pot ajunge la crama buzoiană cu programare, iar societatea nu impune vreo restricţie legată de numărul vizitatorilor. “În principiu, noi nu avem o limitare a numărului de persoane pentru grupurile care ne vizitează crama, însă, desigur, nu prea facem plimbări prin vie, de exemplu, doar cu două persoane. Deci trebuie să ne adaptăm şi noi. Dar, de regulă, când vin două-trei persoane, acestea optează mai degrabă doar pentru o degustare. Iar grupurile mai mari, până la 35 de persoane, limita superioară, acestea doresc să se implice în mai multe tipuri de activităţi”, susţine Cristina Staicu.
Cât timp pot petrece oaspeţii la cramă?
“Depinde şi de vreme, depinde şi de cât de mult se întinde masa. Contează şi ce tip de degustare organizăm. O degustare de 8 vinuri, de exemplu, poate ţine o oră, cu tot ce povestim noi acolo. Prezentarea cramei şi a procesului tehnologic mai ţine jumătate de oră, cel puţin. Apoi, vedem dacă mai urmează o gustare, o masă ori o plimbare. Deci vizitatorii pot petrece la noi şi patru-cinci ore”, arată interlocutorul nostru.
Ce tarife se practică la crama din Buzău? “O degustare de 4 vinuri costă 25 de lei, iar una de 8 vinuri costă 40 de lei. O gustare mai simplă începe de la 17 lei”, exemplifică Cristina Staicu.
Din punct de vedere al profilului vizitatorilor cramei, directorul societăţii susţine că aproximativ 30-40% îl reprezintă cetăţenii din străinătate, atraşi de vinurile noastre şi de frumuseţile locurilor. “Vin turişti cam din toate zonele ţării, cât şi din străinătate. Cei care ne vizitează sunt în general din Bucureşti, dar vin şi din alte zone mai îndepărtate, cum sunt Aradul şi Timişoara. Sunt şi din Transilvania, sunt şi străini. Aici aş menţiona francezi, austrieci, care vin să petreacă la noi o zi întreagă. Oaspeţii din străinătate sunt în procent de 30-40 %”, declară Cristina Staicu.
Legat de afluenţa vizitatorilor, aflăm că numărul acestora este în creştere. “Pot să vă spun că, în general, cei care au fost la noi în cramă se reîntorc, ceea ce ne bucură. În mod clar numărul turiştilor este în creştere. Cele mai multe grupuri vin toamna şi primăvara. Iarna nu prea vin, iar vara, lunile de iulie şi august sunt mai liniştite, ca de vacanţă”, mărturiseşte directorul societăţii.
CH Pietrosaratii SRL deţine 50 de hectare de vie, certificate ecologic din anul 2006. Dintre soiuri albe cultivate menţionăm Riesling, Chardonnay, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească, iar cele roşii: Pinot Noir, Fetească Neagră şi Merlot.
DE LA TURIŞTII AMATORI, LA DEGUSTĂRILE PROFESIONALE
Turiştii, amatori de vinuri, care optează pentru vizitarea cramei societăţii Wine Princess pot alege mai multe modalităţi de petrecere a sejurului în podgoria arădeană: procese tehnologice în cramă, degustare profesională de vinuri, plimbare prin vie sau meniu tradiţional în curtea fermei. Géza Balla detaliază: “Noi începem, în general, cu o vizită în cramă, care cuprinde însuşirea abecedarului tehnologic al preparării vinurilor, albe, roşii şi roze. Sigur, le explicăm turiştilor la nivelul la care trebuie să înţeleagă un consumator, nu intrăm în detalii tehnice. Vă pot mărturisi că sunt unii consumatori care chiar se pricep surprinzător de bine. De multe ori am surpriza să constat că din grupurile de vizitatori fac parte şi oenologi ori alte tipuri de specialişti”.
Următoarea activitate este degustarea profesională, care reprezintă, într-un fel, faza cea mai importantă. “Aici nu este vorba doar de promovarea vinurilor şi de crame, ci este vorba şi despre dezvoltarea culturii consumului de vin, cu o componentă educativă puternică”, punctează directorul Wine Princess, specializat în oenologie, degustător autorizat şi cadru universitar la Universitatea Sapientia din Târgu-Mureş.
În continuare, turiştii pot decide să se înfrupte dintr-un meniu tradiţional, ori pur şi simplu să se plimbe prin vie.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)
